Presa afirmă că suspectul pentru atentatul terorist de la Munchen, Farhad N, a venit în Germania în 2016.

Atentat islamist la Munchen

Încă o zi, încă un atentat comis pare-se de un azilant în Germania. Un afgan de 24 de ani e acuzat că a plonjat cu un Mini Cooper într-o manifestație sindicală din Munchen. Cel puțin 28 de oameni au fost răniți, dintre care 11 grav, conform poliției.

Premierul bavarez Markus Söder a calificat incidentul drept un „atentat prezumtiv”. Poliția a declarat că nu știe dacă există vreo legătură cu Conferința de Securitate de la Munchen, aflată în desfășurare.

Presa afirmă că suspectul, Farhad N, a venit în Germania în 2016. Solicitarea lui de azil a fost respinsă, însă justiția i-a eliberat un ordin de suspendare a deportării. Autoritățile afirmă că au găsit „indiciile unui istoric extremist”.

Incidentul prezintă o asemănare macabră cu alte atentate, letale, care constituie fundalul campaniei electorale tot mai tensionate de dinaintea alegerilor generale programate pe 23 februarie.

Atacuri ale migranților, nu doar la Munchen

O altă mașină s-a năpustit în decembrie asupra târgului de Crăciun din Magdeburg, omorând cinci oameni; luna următoare un atac cu cuțitul din orașul bavarez Aschaffenburg a lăsat în urmă doi morți. Un refugiat saudit anti-islamic, respectiv un azilant afgan sunt suspecții în aceste două cazuri.

Printre alte atacuri recente se mai numără și înjunghierile din Solingen din august, când un azilant sirian a ucis trei oameni, precum și cele de la Mannheim din iunie, când un afgan a omorât un polițist.

Seria atacurilor recente și reacția corespunzătoare împotriva sistemului de imigrație și azil din Germania sunt considerate în general a fi la originea susținerii tot mai mari pentru partidul de extrema dreaptă Alternativă pentru Germania (AfD). Conform ultimelor sondaje, AfD va ieși pe locul doi la alegeri, un rezultat istoric pentru extrema dreaptă în Germania postbelică.

Restrângerea imigrației, proiect al CDU

Liderul Uniunii Creștin-Democrate (CDU) de centru-dreapta și favoritul la obținerea funcției de cancelar, Friedrich Merz , a invocat explicit ultimele atentate pentru a-și justifica un proiect de lege pentru restrângerea imigrației, prevăzând inclusiv oprirea azilanților la graniță.

Mai întâi parlamentul a adoptat o moțiune fără obligativitate în acest sens, cu ajutorul extremei drepte, o altă premieră postbelică germană. (O lege conținând aceleași prevederi cu moțiunea a picat ulterior la limită.)

Cu numai 10 zile până la alegeri, atentatul de la Munchen va inflama cert dezbaterea politică oricum febrilă. Alice Weidel, șefa AfD, n-a ezitat să califice imediat atacul drept „atentat terorist” [la momentul traducerii presa relata deja că suspectul postase conținut islamist pe internet - n.trad.], afirmând că acesta demonstrează necesitatea ca Germania să efectueze o „întoarcere de 180 de grade” în privința politicii de migrație. „Va continua așa, la nesfârșit?”, a întrebat Weidel.

Söder, exponent al facțiunii conservatoare a CDU, i-a declarat presei la locul atentatului că e nevoie de modificarea urgentă a politicilor publice. „E încă o dovadă că nu putem să continuăm să mergem din atentat în atentat, arătându-ne surprinși”, a declarat el.

Stânga susține că ar fi luat măsuri pentru a preveni atentatul de la Munchen

Convingerea că răspunsul la atentatele comise de imigranți ar trebui să fie adoptarea unei linii mai dure în privința imigrației e împărtășită de-a lungul întregului spectru politic. Anumite personaje din coaliția de guvernare de stânga au reacționat la atentatul de la Munchen pretinzând că ar fi luat măsuri contra imigrației.

„Suntem unica țară din Europa care deportează oameni în Afganistan în ciuda guvernării talibane - și vom continua s-o facem”, a declarat ministra de interne Nancy Faeser, din Partidul Social Democrat al cancelarului Olaf Scholz.

Atentatele survin într-un moment delicat pentru Germania. Economia țării e la reanimare de doi ani, o criză care amenință să se adâncească în urma amenințărilor președintelui american Donald Trump de a adopta taxe vamale contra UE.

El i-a numit anume pe producătorii germani de automobile drept țintă - care au deja de furcă cu concurența chineză și apetitul sub așteptări pentru vehicule electrice. Infrastructura se surpă în urma deceniilor de investiții insuficiente, iar țara e codașă la adoptarea noilor tehnologii.

Iar aceste atacuri teroriste care se succed implacabil, precum picurii unei perfuzii, nu fac altceva decât să întărească senzația unei țări plutind în derivă.

Domnia fărădelegii: migranții respinși pot rămâne în Germania

Se poate Merz ridica la înălțimea momentului? Mâna întinsă de prezumtivul cancelar viitor extremei drepte în privința imigrației nu pare să-i fi afectat susținerea în sondaje.

Însă mulți germani care rămân încă fideli principiilor care au fundamentat deceniile de viață politică postbelică - în primul rând nici un fel de cooperare cu extrema dreaptă, în nici un fel de circumstanțe - consideră că atitudinea lui față de AfD e încă un indiciu al dispariției vechilor certitudini.

Și totuși, măsurile contra migrației plănuite de el par să fie apreciate de public, în lumina acestui ultim incident. Pretențiile responsabililor guvernamentali cum că ar reforma chiar acum sistemul par a fi vorbe goale, dat fiind că aceste atacuri tot continuă să se repete cât timp ei sunt de veghe.

Sunt mulți alegătorii care consideră că acest sistem care le permite migranților respinși să rămână în Germania - pentru ca apoi să comită atentate - este pur și simplu imposibil de justificat.

(Articol de Ido Vock, fost jurnalist BBC care locuiește la Berlin, The Spectator; Traducere: Andrei Suba, RADOR RADIO ROMÂNIA)