USR s-a abținut de la votul pe Strategia Naţională de Apărare a Ţării, susținând că aceasta nu tratează suficient corupţia.

„După o perioadă în care atenţia a fost orientată către alte direcţii, pentru statul român, lupta împotriva corupţiei trebuie să redevină o prioritate.

Doar pentru că un om al cărui nume era sinonim cu furtul de la stat a ajuns la puşcărie, nu putem afirma că devalizarea bugetelor publice a încetat.

Exemple foarte recente se pot identifica în cazul achiziţiilor privind materialele necesare combaterii pandemiei de COVID-19”, a precizat USR într-un comunicat de presă.

USR-PLUS și-a anunțat candidații la primăriile de sector. Negocierile cu PNL…

Inițiativa „Fără penali…” intră în dezbaterea Parlamentului. Ciolacu a convocat Camera Deputaților

USR susţine că Strategia Naţională de Apărare a Ţării este un document esenţial pentru identificarea pericolelor majore la adresa statului, iar corupţia este unul dintre cele mai importante.

”Din păcate, în varianta propusă de preşedintele Iohannis, SNAT nu tratează corupţia ca pe o ameninţare majoră la adresa siguranţei naţionale. Încă de la publicarea documentului, i-am spus şefului statului că nu vom vota Strategia dacă nu face schimbări pentru a reintroduce corupţia ca prioritate majoră.

Prin urmare, USR se va abţine azi la votul în plenurile reunite. Facem apel atât la preşedintele României, cât şi la toate partidele politice să înţeleagă că nu putem crea prosperitate câtă vreme resursele ţării intră în buzunarele unei clici conectate la bugetele publice”, a concluzionat USR

Sursa: Agerpres

Senatorii şi deputaţii au aprobat, marţi, în plenul reunit, raportul comun al Comisiilor de apărare ale Camerei Deputaţilor şi Senatului cu privire la Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2020 - 2024, document transmis de preşedintele Klaus Iohannis.

S-au înregistrat 311 de voturi 'pentru', 4 'împotrivă' şi 38 de abţineri.

Documentul este structurat pe cinci capitole: 'România membru activ NATO şi UE, stat rezilient, pol de stabilitate regională'; 'Interese şi obiective naţionale de securitate'; 'Evaluarea mediului internaţional de securitate'; 'Ameninţări, riscuri şi vulnerabilităţi'; 'Direcţiile de acţiune şi principalele modalităţi pentru asigurarea securităţii naţionale a României'.