Economie
Urmează o criză a creditelor bancare, cu IRCC la 6,06%, avertizează un economist. Poziția BNR
Rate Sursa: Arhiva EVZ
Din cuprinsul articolului
Update - Cristian Bichi (BNR), replică la afirmațiile lui Radu Georgescu
În urma publicării materialului, Cristian Bichi, consilier al guvernatorului BNR Mugur Isărescu, ne-a trimis următoarele precizări și critici la adresa economistului Radu Georgescu, în contextul unei polemici mai ample desfășurate în ultima perioadă între cei doi:
„Domnul Georgescu desfășoară de luni bune o campanie de distrugere a imaginii mele publice, reluând cu obstinație, de câte ori are prilejul, același și aceleasi afirmații mincinoase, datorită faptului că am “îndrăznit” să am o serie de opinii critice față de o postare a sa din media socială.
În esență, opiniile mele nu au făcut altceva decât să arate realitatea faptică că economistul în cauză prezintă teorii economice eronate sau înțelese greșit: e cazul explicațiilor sale privind “banii din elicopter” sau teoria creației monetare.
Legat de acest ultim aspect, dl Georgescu prezintă o teorie învechită care nu reflectă corect realitățile sistemelor bancare moderne, o explică în mod greșit (neînțelegând exact mecanismul acesteia) și se încurcă în calcule matematice elementare. Prin urmare, avem de a face în mod clar cu o victimă, și anume publicul larg care are dreptul la o informare corectă.
Prin opiniile mele am dorit să contribui la educarea financiară a cetățenilor (ceea ce face personalul oricărei bănci centrale din lume) și să atrag atenția că orice discuție despre falimente bancare trebuie făcută cu responsabilitate, și nu în registru catastrofic fără a avea argumente serioase. Afirmațiile mele s-au înscris în limitele unui dialog civilizat, neexistând atacuri la persoană în ceea ce îl privește pe economistul respectiv.
Numele său nici măcar nu a fost pomenit în comentariile mele inițiale (doar in drepturile la replică). M-aș fi așteptat ca dl. Georgescu să contrapună argumente științifice opiniei mele, să explice de ce nu am dreptate când am arătat ceva și nu să facă afirmatii, repetate ad nauseam, legate de mine (și uneori de soția mea), care nu denotă buna-credintă și care sunt nerelevante pentru aspectele teoretice în discuție.
Comentariile mele științifice, mult mai vechi, nu au nici o legatură cu criticile recente aduse băncii centrale de către domnul Georgescu. Am solicitat și solicit în continuare persoanei respective să demonstreze că există o legatură de cauzalitate între, repet, referirile sale la banca centrală și opiniile mele științifice.
În absența unor astfel de clarificări, pe care le aștept de ceva timp, devine evident că întrega poveste legată de o atitudine de răzbunare a mea pentru “curajul” său de a vorbi despre BNR este inventată de economistul în cauză, probabil în căutare de notorietate.
Nu l-am “jignit vulgar” pe domnul Georgescu, nici în opiniile mele publicate pe blogul personalului băncii centrale, nici în “comunicatele date în nume personal”, acestea din urmă fiind în fapt drepturi la replică postate pe platformele digitale ale publicațiilor Capital, Adevărul și Unirea (Alba-Iulia), pentru a repune adevărul în drepturile sale în ceea ce mă privește.
În acest context, îl rog pe domnul Georgescu să demonstreze că m-am exprimat vulgar la adresa sa și să mă dea în judecată dacă această situație există, așa cum tot promite fanilor săi. Dacă se consideră îndreptățit, să treacă la fapte, nu doar să utilizeze tehnici retorice pentru a-și mobiliza urmăritorii și a-i instiga la ură împotriva mea!
În opoziție cu afirmațiile nesusținute cu dovezi ale domnului Georgescu, vă precizez că nu am fost și nu sunt bugetar. Deși nu-mi cunoaște cariera profesională, dl Georgescu își permite să afirme, cu mult prea multă ușurință, că nu am lucrat “nicio zi într-o bancă comerciala sau firma privata”. Îmi pare rău că trebuie să-l dezamăgesc pe acest domn, dar, din nou, face afirmații mincinoase. Am fost angajat la o serie de firme private și, pentru o perioadă de timp, am activat în cadrul unei instituții de credit autohtone (private).
Am scris ani de-a rândul articole pentru reviste financiare străine și românești și am fost recrutat de o firmă de consultanță privată pentru a elabora studii pentru Comisia Europeană în vederea pregătirii aderării României la Uniunea Europeană. De asemenea, am lucrat pentru Financial Services Volunteers Corps (FSVC), parteneriat public-privat înființat de Congresul SUA, pentru a acorda asistență tehnică băncii centrale a Ucrainei și asociației bancare din această țară, la cererea, expresă și nominală, a guvernatorului autorității monetare și viitor președinte al statului ucrainian.
Am fost, mai mulți ani, cadru didactic asociat la o instituție de învățământ superior (“alma mater” a dlui Georgescu) și am tradus/verificat din punct de vedere științific cărți și articole de specialitate pentru diferite firme private. Ca fapt anecdotic, mi s-a oferit chiar și un post de funcționar în cadrul unei bănci private din SUA. În plus, am fost consultant al Băncii Mondiale, al Băncii Centrale Europene și al altor instituții. Pe acest fundal, doresc să-l asigur pe dl Georgescu că nu trebuie să-și facă griji în ceea ce mă privește atunci când voi pleca din sectorul bancar.
Apreciez, totuși, că economistul și-a îndulcit întrucâtva tonul față de postările anterioare, acum existând doar posibilitatea și nu certitudinea că nu îmi voi găsi un job în cadrul sectorului privat.
Ceea ce mi se pare însă foarte grav este că prin alegațiile prezentate mai sus, difuzate în spațiul public și cu sprijinul publicatiei dvs prin articolul dlui Buș, dl Georgescu a decis să continue campania sa de denigrare și instigare la ura la adresa mea, începută cu trei luni în urmă în camera sa de ecou de pe Facebook și Linkedin (cu reverberații în media mainstream), ce a adus atingere onoarei și demnității mele, precum și dreptului meu și al sotiei la viată privată. Precizez că, urmare prezentării mele într-o lumină falsă de către dl Georgescu, am fost supus unui adevărat linșaj mediatic de către urmăritorii (“folowers”) acestuia.
Toate acestea, în condițiile în care, prin drepturile la replică, ce mi-au fost acordate de către cele trei publicații anterior menționate, am arătat că dl Georgescu se afla în eroare în ceea ce mă privește. În ciuda acestei stări de fapt, dl Georgescu continuă netulburat să prezinte urmăritorilor săi și publicului larg aceleași si aceleași neadevăruri. În plus, orice drept la replică este prezentat automat ca reprezentând jigniri vulgare”.
Economistul Radu Georgescu avertizează că România se va confrunta cu o nouă problemă: creșterea IRCC de la 5,5% la 6,06%. Într-o analiză a acțiunilor BNR și ale guvernelor anterioare, Georgescu acuză băncile că au ignorat criteriile de risc și acum ar putea fi afectată grav populația.
Un parcurs profesional început în „casta” bancară
Radu Georgescu a povestit într-o analiză publicată online cum, la doar 29 de ani, a fost validat de Banca Națională a României pentru funcția de director financiar într-o instituție bancară.
„Probabil eram cel mai tânăr director dintr-o instituție financiară. Atunci am crezut că am ajuns în Paradisul profesional. După câteva săptămâni mi-am dat seama că nu era niciun Paradis. Sistemul bancar funcționează ca o castă. Orice manager / director este validat de BNR. Nimeni nu are voie să vorbească despre BNR, deși BNR ratează în fiecare an țintele de inflație, principalul obiectiv al BNR, nimeni din sistemul bancar nu vorbește despre acest lucru”, a declarat acesta.
Economistul explică faptul că experiența din interior l-a făcut să caute alternative profesionale. „După câteva luni de la numirea ca director financiar, am început să fac planuri cum să plec din această castă. Ziua mergeam la bancă și seara făceam contabilitate pentru clienți. În fiecare sâmbătă am mers la biblioteca de la ASE pentru a lucra la aplicația CFO App. După 3 ani am decis să plec și să mă concentrez doar pe afacerea mea.”
Sursa foto: facebook
Critici dure la adresa BNR și a cheltuielilor instituției
Radu Georgescu a revenit recent cu o analiză asupra bilanțului pe 2024 al Băncii Naționale a României. Acesta a menționat niveluri ridicate ale salariilor și cheltuielilor administrative.
„Am scris că salariile BNR sunt de 500 milioane lei pe an. Că sunt 200 de directori și șefi și că salariul ajunge la 50.000 lei net / lună. Că guvernatorul BNR are un salariu mult mai mare decât guvernatorul Statelor Unite ale Americii (FED). Că BNR cheltuie anual 15 milioane lei pe protocol și alte milioane de lei pe amenajări la vilele de protocol de la Sinaia și Păltiniș”, afirmă acesta.
În replică, BNR a publicat un comunicat oficial, reacție pe care Georgescu o consideră neobișnuită. „Probabil au făcut un lucru unic. Au dat un comunicat oficial pus pe site-ul BNR în care spun că nu este treaba mea pe ce cheltuie BNR banii. Poftim? Sunt zeci de articole despre BNR dar este prima dată când BNR dă un comunicat oficial legat de un articol. Motivul este simplu: BNR știe că am fost și eu în această castă, că știu să citesc datele financiare unei instituții financiare.”
El adaugă că reacțiile au continuat prin atacuri personale: „Consilierii guvernatorului BNR, Cristian Bichi și Cătălin Dumitrescu m-au jignit într-un mod vulgar în comunicate date în nume personal. Este comportamentul unor oameni care fac parte dintr-o castă. Acești tipi au fost toată viața bugetari. Nu au lucrat nicio zi într-o bancă comercială sau firmă privată. Dacă pleacă din această castă, probabil ar rămâne fără job. De aceea sunt foarte agresivi când este vorba despre BNR.”
„IRCC crește din nou. Următoarea piesă din domino va fi sistemul bancar”
Economistul susține că după turbulențele bugetare și fiscale din prezent, atenția trebuie să se mute pe piața bancară. În opinia sa, creșterea IRCC (Indicele de Referință pentru Creditele Consumatorilor) marchează începutul unei perioade complicate pentru debitori.
„Acum 3 ani, la o emisiune, vorbeam despre creșterea ratelor la bancă. În această toamnă, istoria se repetă. IRCC crește de la 5,5% la 6,06%. După haosul actual bugetar și fiscal, următoarea piesă din domino va fi sistemul bancar din România”, avertizează Georgescu.
Indicele IRCC este principalul indicator care determină costul creditelor în lei pentru populație. Creșterea acestuia cu peste 0,5 puncte procentuale înseamnă automat rate mai mari la bancă pentru sute de mii de români care au contractat împrumuturi ipotecare sau de consum.
Băncile, acuzate că au ignorat criteriile fundamentale de risc
Radu Georgescu atrage atenția că băncile comerciale din România nu au respectat principiile de prudență financiară, așa cum sunt ele predate în facultăți.
„Băncile din România au încălcat criteriile de risc învățate în facultate la cursul de Finanțe-Bănci. Am scris în comentarii riscurile de care nu au ținut cont băncile din România. Probabil la anul, toată lumea va vorbi despre sistemul bancar din România”, spune acesta.
Deși nu detaliază în acest mesaj, economistul sugerează că problema se află în modul în care băncile au acordat credite într-un context de dobânzi în creștere și de instabilitate fiscal-bugetară.
Impactul asupra românilor cu credite
Creșterea IRCC are consecințe directe pentru gospodării. Spre exemplu, la un credit ipotecar de 250.000 de lei pe 30 de ani, o majorare a IRCC de la 5,5% la 6,06% înseamnă o rată lunară mai mare cu câteva sute de lei. Pentru mulți români, acest lucru poate deveni o povară suplimentară într-o perioadă marcată de scumpiri la alimente, energie și servicii.
Experții independenți atrag atenția că o eventuală accelerare a IRCC în 2026 ar putea pune în dificultate mii de familii și chiar crește riscul de neplată.
