Opinii EVZ
Urletul populist fără soluții, înfrânt de plicticosul banal birocrat profesionist | PULSUL PLANETEI
Urnele nu s-au închis în Franța, încă, la ora la care scriu editorialul, dar surprizele sunt puțin probabile. Emmanuel Macron a câștigat alegerile prezidențiale prin efectul unei diferențe majore în sondaje – circa 20% - prin prestația slabă și neconvingătoare a contracandidatei sale de extremă dreapta, Marine Le Pen, la ultima dezbatere de miercuri seara, departe de miracolul de care avea nevoie pentru a inversa trendul și a recupera diferența, dar mai ales prin reacția dură a francezilor în fața populismului.
Dacă vorbeam joi despre o victorie majoră și punct de întoarcere la nivel european prin victoria unui candidat de pe poziții europene, liberale, inclusive, ale societății civile, fără a fi neapărat necritic față de actuala Comisie (http://www.evz.ro/victoria-uein- franta-emmanuel-macron-castiga- cu-un-program-lib.html link activ) azi dominanta este antipopulismul care se extinde și spre perspectiva electorală generală a Franței, care alege într- o lună, la 11 și 18 iunie, noua Adunare Națională, Parlamentul său cu 557 de membri, aleși în scrutin uninominal majoritar în două tururi.
Finalul de săptămână a mai adus un element care ar putea avea impact asupra alegerilor generale, mai degrabă, decât față de cele prezidențiale. Serverele campaniei lui Emmanuel Macron au fost sparte și mailuri, documente de campanie, autentice sau modificate, au fost puse pe net și distribuite de hackeri. Impactul acestui Macronleaks ar putea fi minor, cu efecte reduse împotriva sa, odată pentru că e o lovitură neregulată, de ultim moment, apoi pentru că o intervenție urgentă a Comisiei Electorale Centrale a blocat multiplicarea și mediatizarea lor, apoi pentru efectul de victimizare și empatia aferentă unui asemenea atac laș, de ultim moment, dar, în primul rând pentru că muntele de materiale nu a fost citit, adnotat, comentat și este, deci, fără impact major la nivelul publicului larg. Însă acesta ar putea apărea în timp.
Un alt eveniment care ar fi putut influența alegerile era un atac terorist major, de impact. Ei bine nu s-a consumat și, dacă în ziua alegerilor nu se întâmplă ceva dramatic, impactul e greu să fie cuantificat în favoarea lui Le Pen. Mai mult, Franța a avut parte de asemenea evenimente tragice în ultima vreme, de unde și o anumită capacitate de absorbție și reziliență crescută a cetățeanului francez care face ca și întrun asemenea atac, impactul să fie redus. Altfel, capturi ale unor teroriști s-au făcut constant și atacuri diverse au fost prevenite pe tot parcursul campaniei. Deci nimic dramatic nu a influențat alegerile, nici prestația în dezbateri a doamnei Le Pen, nici dezvăluiri de ultimă oră ale hakerilor, nici atacuri teroriste. Din contra, atacurile au subliniat din nou influența sau mâna, sau urma Rusiei, fără ca să existe probe formale și nici acuzații directe, în schimb am avut respingeri directe furibunde preventive ale Moscovei că ar fi fost implicată aici. Însă numele Roșka Gheorghi Petrovici, angajatul companiei guvernului rus Evrika, o companie care deține certificat FSB privind activitățile de protecție a secretului de stat, apare de nouă ori în fișierele de metadate xls_cendric.rar ale documentului.
Cel mai important fapt este că Franța a respins vociferările, voluntarismul, agresivitatea și zgomotul candidatului populist - care atacă, caută vinovați, cultivă fricile populației și nu găsește soluții decât unele șocante și care pot face titlurile de primă pagină, însă inaplicabile și care nu dau rezultate reale – și au optat pentru candidatul banal, tern, plicticos, birocrat, profesionist și ferm pe care îl reprezintă Emmanuel Macron, omul ce prezintă deschis un program pro-european, liberal-democratic și totodată critic la adresa sistemului vechi din Franța și a organizării actuale a instituțiilor și normelor europene, pe care le vrea schimbate. E o măsură de maturitate, europenism și revenire la normalitate a Franței și, sperăm noi, a întregii Europe, scoasă din mâinile populiștilor și naționaliștilor de extremă stânga sau dreapta.
Urmează alegerile generale în Franța, acolo unde, timp de o lună, se prefigurează schimbări interesante. Mai întâi, se așteaptă consolidarea partidului centrist al nou alesului președinte, En Marche, și o scădere a Frontului Național pe fondul rezultatelor din prezidențiale. Apoi la socialiști și la Republicanii de dreapta, cu precădere, conducerile intră în reformă și reorganizare și efortul alegerilor generale s-ar putea să fie ușor alterat, mai ales în ceea ce privește partidul lui Fillon, pentru că Hammond oricum era o formula marginală. În orice caz, cele trei partide clasice, pro-europene, par să adune liniștit 60% din voturi pe noua configurație, dacă ne referim la trenduri și la voturile de plecare cele exprimate în primul tur de scrutin. Dar mai e o lună până să consemnăm Franța europeană pe deplin. Să vedem și efectul în timp al Macronleaks.
Recomandările noastre
