Uniunea Europeană pregătește sancțiuni împotriva Turciei, care ar putea fi decise la Consiliul European din 24 septembrie, ca răspuns la diferendul între Atena și Ankara, privitor la Mediterana de Est. Anunțul a fost făcut, azi, de șeful diplomației europene Joseph Borrell.
Sancțiunile menite să limiteze capacitatea Turciei de a face explorări pentru gaz natural, ar putea viza persoane, nave sau utilizarea porturilor europene.
Criza din Mediterana Răsăriteană a mobilizat, în ultimele zile, diplomația internațională. Atât Statele Unite ale Americii, cât și Uniunea Europeană au lansat o serie de inițiative pentru dezamorsarea tensiunilor greco-turce, aflate la un pas de un conflict sau de un accident fierbinte, în condițiile în care ambele țări și-au pus forțele aeronavale în stare de alertă.
Președintele american, Donald Trump a avut joi convorbiri telefonice separate cu președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, și cu premierul Greciei, Kyriakos Mitsotakis, pe tema crizei din Mediterana de Est și a cerut ambelor țări să reducă tensiunile și să stabilească un dialog, aceasta fiind singura cale către rezolvarea diferendelor, potrivit subsecretarului de presă de presă al Casei Albe, Judd Deere.
Pe același ton, secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a adresat un apel celor două țări aliate NATO, să contribuie la detensionarea situației și să dialogheze pentru depășirea crizei, în conformitate cu dreptul internațional, fapt ce va fi în interesul tuturor, după cum a subliniat.
Nici Uniunea Europeană nu a stat, însă, cu mâinile încrucișate. Consiliul informal al Afacerilor Externe, prezidat joi și vineri de înaltul comisar pentru politica externă a Uniunii Europene, Joseph Borrell, a pregătit o serie de sancțiuni împotriva Turciei, ca răspuns la acțiunile sfidătoare ale Ankarei în Mediterana Răsăriteană. Sancțiunile finale, însă, vor fi decise la Consiliul European din 24 septembrie și ele ar urma să limiteze capacitatea Turciei de a face explorări pentru hidrocarburi în apele disputate, ar putea viza persoane sau nave, sau utilizarea poturilor europene, după cum a menționat domnul Borrell.
Diplomaţia europeană a declarat că Uniunea Europeană este ferm hotărâtă să apere interesele europene și se declară solidară cu Grecia și cu Cipru, iar Turcia trebuie să evite orice acțiune unilaterală ilegală. În caz contrar, UE se va concentra pe orice este legat de activități pe care le consideră ilegale și ar putea impune scancțiuni contra economiei turce, acolo unde economia turcă este legată de economia europeană.
Totuși, domnul Borrell a precizat că UE dorește să ofere întâi o șansă dialogului pentru a detensiona relațiile dintre Grecia și Turcia și, în acest context, Berlinul va iniția o serie de acțiuni diplomatice în imediat următorul interval de timp pentru a duce Ankara și Atena la masa dialogului.
Ministrul grec de externe, Nikos Dendias, care a participat la Consiliul Afacerilor Externe, a declarat că Atena este satisfăcută de solidaritatea de care au dat dovadă partenerii europeni și și-a exprimat speranța că Turcia va înceta să încalce dreptul internațional și va permite Greciei să revină asupra unui cadru de discuții, privind unicul diferend cu Turcia, care nu este altul decât delimitarea apelor teritoriale elene și turce în Marea Egee, în conformitate cu dreptul internațional și dreptul marin.
Recomandările noastre
