Nu se putea găsi o zi mai potrivită ca Ungaria să se ia la harță cu Eurostat. Exact de 1 Decembrie, ziua națională a României, un institut din Ungaria a publicat o analiză potrivit căreia țara noastră n-ar fi depășit economic țara vecină.

Ultimele calcule făcute de Institutul Nézőpont și prezentate într-un comunicat vineri, România nu a reușit, în 2022, să înregistreze o creștere economică mai mare decât Ungaria în ceea ce privește paritatea puterii de cumpărare.

Potrivit Institutului Nézőpont din Ungaria, presa a prezentat în mod repetat datele recente ale Eurostat, care indică că în 2022, PIB-ul per capita al Ungariei, calculat după paritatea puterii de cumpărare, a fost de 76,6% față de media UE. În timp ce pentru România procentajul a fost de 76,7%.

Cercetătorii economici de la Institutul Nézőpont spun că au analizat pentru a verifica dacă România a depășit cu adevărat Ungaria din punct de vedere economic.

„România nu a depășit Ungaria din punct de vedere economic”

„Pe baza datelor Eurostat, răspunsul este simplu: nu”, precizează comunicatul transmis de Institutul Nézőpont.

Astfel, se arată că la cursul de schimb al pieței, PIB-ul României se ridică la 286 de miliarde de euro. Acesta e de 1,7 ori mai mare decât cel al Ungariei, evaluat la 169 de miliarde de euro.

În același timp, populația României, cu cei 19 milioane de locuitori, este dublă față de cea a Ungariei, care numără 9,6 milioane de locuitori. PIB-ul pe cap de locuitor la rata de schimb a pieței este de 17.400 de euro în Ungaria și de 15.000 de euro în România.

În acest context, Eurostat a subliniat că avantajul României este evidențiat doar prin ajustarea în funcție de paritatea puterii de cumpărare, se arată în comunicat.

Institutul Nézőpont: PIB-ul nu arată dezvoltarea și nici prosperitatea

Din 2010, procentul datoriei publice a României în raport cu PIB-ul a înregistrat o creștere, crescând de la 29% la 47,2%.

În contrast, datoria publică a Ungariei în raport cu PIB-ul a înregistrat o tendință descendentă în ultimul deceniu. S-a redus astfel de la 80% în 2010 la 73,9%, într-o perioadă în care Ungaria a reușit să mențină o rată de creștere economică constantă.

Institutul a subliniat că PIB-ul este, fără îndoială, un indicator crucial pentru evaluarea performanței economice. Însă, poate furniza informații înșelătoare dacă se trag concluzii îndrăznețe doar pe baza acestuia. Și asta deoarece nu măsoară dezvoltarea sau prosperitatea.

Aproximativ 47,9% dintre români se confruntă cu dificultăți în finanțarea cheltuielilor neprevăzute. În timp ce doar 33,9% dintre maghiari se găsesc într-o situație similară.

De asemenea, în perioada 2010-2021, România a înregistrat o deteriorare a acestei situații, cu indicatorul crescând de la 44,8% în 2010 la 47,9%.

În schimb, Ungaria a reușit să își îmbunătățească semnificativ această metrică în decursul ultimului deceniu. A reușit prin urmare să reducă procentajul de la 73,9% în 2010 la 33,9%.

Ungaria, în fața României la mai multe aspecte, susține Institutul

Conform Institutului Nézőpont din Ungaria, în România, 21,2% dintre locuitori locuiesc încă în gospodării care nu dispun de facilități precum apă curentă, duș și toaletă. Asta în timp ce în Ungaria, această proporție este de 1,5%, similară cu media Uniunii Europene.

Comunicatul subliniază că România se confruntă în continuare cu o rată relativ ridicată a șomajului și o rată scăzută a ocupării forței de muncă.

Rata de ocupare a forței de muncă pentru persoanele cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani este de 68,5%. Asta e mult sub nivelul înregistrat în Ungaria, care se situează la 80,2%.

Situația răspândirii șomajului arată un tablou asemănător. România a reușit să reducă procentajul șomajului de la 9% în 2010 la 5,6% în prezent. În timp ce în Ungaria, rata a înregistrat o scădere mai semnificativă. Aceasta a coborât de la 10,8% în 2010 la 3,6% în 2022. Prin urmare, acest fapt reprezintă o scădere de două ori mai mare, conform comunicatului.