Ungaria a început construirea celei de-a doua linii a gardului de la frontiera sa cu Serbia, demers ce va declanşa un val de critici la adresa Budapestei din partea Uniunii Europene.

Guvernul de dreapta al premierului Viktor Orban consideră migrația drept una dintre cele mai mari amenințări la adresa statu-quo-ului din Uniunea Europeană. Dar oficiali de la Bruxelles și unele capitale europene sunt preocupate în legătură cu politicile pe cont propriu ale Budapestei.

O comisie a Parlamentului European, de exemplu, urmează să discute luni despre situația drepturilor omului din Ungaria. De altfel, Orban este unul din rarii lideri ai UE care îl aprobă pe președintele american Donald Trump, care vrea să construiască un zid de-a lungul frontierei SUA cu Mexicul.

Un gard din sârmă ghimpată a fost deja ridicat în 2015, când Ungaria figura pe principala rută terestră a sutelor de mii de migranți și refugiați, mulți dintre ei plecați din cauza războiului din Siria. Gardul a blocat efectiv ruta spre Germania, către care se îndreptau mulți dintre migranți. Dar Budapesta a indicat că va construi o a doua linie a gardului care va face bariera mai eficientă și îi va reține pe migranți în timp ce le sunt procesate cererile de azil.

Cu toate că presiunea la granița ungară este departe de cea care a existat în momentul de vârf al crizei migrației în 2015, patrulele de frontieră împiedică încă zilnic sute de migranți să treacă ilegal frontiera și escortează zeci de străini care au reușit să pătrundă în Ungaria, potrivit guvernului.

Stâlpii pentru cea de-a doua linie a gardului sunt deja în apropiere de stația de frontieră Kelebia și materiale de construcție au fost transportate în diferite zone de graniță.

Șeful de cabinet al premierului Orban, Janos Lazar, afirma săptămâna trecută că guvernul a alocat 38 miliarde de forinți (130 milioane de dolari) pentru cea de-a doua linie a gardului și pentru taberele de reținere a migranților.

Potrivit lui Lazar, cea de-a doua linie a gardului, care se va construi pentru moment doar la granița Ungariei cu Serbia, va fi amplasată imediat ce va permite vremea și va fi finalizată până la sfârșitul primăverii.

Filiala ungară a Comitetului Helsinki și Human Rights Watch (HRW) i-au trimis o plângere comisarului european pentru migrație Dimitris Avramopoulos în legătură cu practicile actuale și schimbările legale propuse.

''Comisia Europeană nu ar trebui să stea deoparte în timp ce Ungaria ia în derâdere dreptul de a cere azil'', a declarat Benjamin Ward, director adjunct al HRW. ''Folosirea zonelor de tranzit ca centre de detenție și forțarea solicitanților de azil care sunt deja în interiorul Ungariei de a se întoarce în Serbia, de partea cealaltă a gardului de sârmă ghimpată, sunt abuzive, fără sens și crude'', a mai spus el.

Practica guvernului ungar de a permite intrarea a numai 10 migranți pe zi creează un blocaj periculos de-a lungul frontierei ungaro-sârbe, uneori în condiții inumane, potrivit HRW.

Guvernul ungar a respins afirmațiile: ''Human Rights Watch ... încearcă din nou să-i denigreze pe cei care își fac datoria la frontieră. Ungaria a fost printre primele țări care au respectat regulile UE, care apără frontierele Schengen, care îi oprește, îi înregistrează și îi separă pe refugiați de migranții economici'', potrivit Agerpres.