Un tratament mai lung nu înseamnă neapărat un tratament mai bun. Ce arată peste 120 de studii clinice

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Un studiu publicat în Open Forum Infectious Diseases arată că, pentru numeroase infecții bacteriene frecvente, tratamentele mai scurte pot fi la fel de eficiente și mai bine tolerate decât curele mai lungi, punând sub semnul întrebării ideea că orice antibiotic trebuie administrat automat timp de șapte zile sau mai mult.

Cercetarea realizată de o echipă de la University of Utah nu a testat direct eficiența unor cure de trei, cinci sau șapte zile, ci a analizat modul în care 1.475 de adulți din Statele Unite percep durata tratamentului cu antibiotice și recomandarea de a duce cura până la capăt. Studiul a fost publicat la 21 iulie 2026 și atrage atenția asupra diferenței dintre dovezile medicale actuale și așteptările pacienților.

De ce este pusă în discuție regula celor șapte zile

Timp de decenii, pacienții au fost îndemnați să termine întotdeauna antibioticul prescris, chiar dacă simptomele dispăreau înainte.

Autorii noului studiu arată însă că cercetările acumulate în ultimii ani susțin, pentru mai multe infecții bacteriene comune, utilizarea unor cure mai scurte.

Potrivit articolului publicat în Open Forum Infectious Diseases, peste 120 de studii clinice randomizate au indicat că, în anumite infecții, tratamentele mai scurte pot avea rezultate similare celor mai lungi și pot reduce expunerea inutilă la antibiotice.

Asta nu înseamnă că tratamentul de șapte zile este greșit sau că antibioticele pot fi întrerupte imediat ce pacientul începe să se simtă mai bine. Durata optimă depinde de infecție, medicamentul utilizat și caracteristicile pacientului.

Ce au răspuns cei 1.475 de participanți

Cercetătorii au chestionat 1.475 de adulți americani în martie și aprilie 2024. Întrebările au vizat tratamentul unor infecții respiratorii bacteriene comune, inclusiv pneumonia.

Cea mai mare parte a participanților a preferat curele mai lungi. Majoritatea au considerat mai confortabil un tratament de cel puțin șapte zile decât unul de trei până la cinci zile.

Studiul a evidențiat și o diferență importantă între practica percepută de pacienți și recomandările medicale aflate în schimbare. Doar 17,5% dintre participanți au spus că un cadru medical le-a recomandat vreodată să oprească antibioticul atunci când se simțeau mai bine.

În același timp, 58,4% au afirmat că s-ar simți cel puțin oarecum confortabil cu o astfel de recomandare dacă aceasta ar veni din partea medicului, în situațiile în care o durată mai scurtă este considerată adecvată.

Nu toate infecțiile au nevoie de aceeași durată

Durata tratamentului cu antibiotice nu poate fi stabilită după o regulă universală. Organizația Mondială a Sănătății subliniază că alegerea duratei trebuie să țină cont de diagnostic, datele microbiologice, răspunsul pacientului la tratament și severitatea infecției.

În unele situații, curele scurte sunt deja parte din recomandările medicale. De exemplu, NICE recomandă, pentru adulții cu anumite infecții respiratorii acute, în general cea mai scurtă cură care este probabil să fie eficientă, de regulă cinci zile.

tratament / Sursă foto: Freepik

Pentru unele infecții urinare necomplicate, durata recomandată poate fi chiar de trei zile în anumite categorii de pacienți. În schimb, alte infecții necesită tratamente mai lungi, iar tuberculoza activă este un exemplu în care terapia se întinde pe mai multe luni.

De ce contează folosirea antibioticelor doar cât este necesar

Reducerea duratei tratamentului, atunci când dovezile medicale permit acest lucru, face parte din strategiile de administrare responsabilă a antibioticelor.

Expunerea inutilă la antibiotice poate provoca reacții adverse și contribuie la presiunea care favorizează apariția și răspândirea bacteriilor rezistente. OMS recomandă stabilirea tratamentului în funcție de principiul utilizării medicamentului potrivit, în doza potrivită și pentru durata potrivită.

Prin urmare, un tratament mai lung nu este automat mai eficient. Dar nici un tratament mai scurt nu este automat suficient.

Pacienții nu trebuie să întrerupă singuri antibioticul

Una dintre cele mai importante concluzii este că rezultatele studiului nu reprezintă o invitație pentru pacienți să modifice singuri durata tratamentului.

CDC recomandă ca antibioticele prescrise să fie administrate exact conform indicațiilor primite de la medic.

Dacă dovezile medicale permit o cură mai scurtă, această decizie trebuie luată de medic, în funcție de diagnosticul și evoluția pacientului. Pentru unele infecții grave, oprirea prematură a tratamentului poate fi periculoasă. În cazul tuberculozei, de exemplu, CDC avertizează explicit că tratamentul nu trebuie întrerupt înainte de termen.

Ce se schimbă, de fapt, în recomandările privind antibioticele

Mesajul cercetătorilor nu este că pacienții ar trebui să ia mai puține antibiotice după propria apreciere, ci că durata tratamentului trebuie stabilită pe baza dovezilor pentru fiecare tip de infecție.

Studiul arată că pacienții sunt încă puternic atașați de ideea unei cure lungi și de recomandarea tradițională de a „termina întotdeauna cura”, deși practica medicală s-a schimbat în unele situații.

Mai mult de 90% dintre participanții la cercetare au declarat că au încredere în recomandările medicului, ceea ce sugerează că explicarea acestor schimbări poate avea un rol important.