Alergii. Sursa foto: Khosrork | Dreamstime.com
Din cuprinsul articolului
Prevalenţa alergiilor a crescut constant în ultimele decenii, iar specialiştii susţin că această evoluţie nu este cauzată doar de modificările genetice. Printre factorii care dus la această creştere se numără îmbunătăţirea igienei, utilizarea pe scară largă a antibioticelor şi antisepticelor, dar și schimbările în stilul de viaţă şi alimentaţie.
Anticorp monoclonal aplicat nazal, o premieră în tratarea alergiilor
Pelinul este una dintre cele mai comune cauze ale alergiilor la polen în Asia Centrală și în unele regiuni din Europa. În aceste zone, între 10% și 15% dintre persoanele cu rinită alergică sunt sensibile la acest polen.
Conform celor mai recente estimări, aproximativ 40% din populația Europei este alergică la polen.
„Este prima dată când un anticorp monoclonal conceput să blocheze un anumit alergen de polen este administrat direct în nas şi s-a demonstrat că protejează împotriva simptomelor alergice la nivelul căilor respiratorii superioare şi inferioare”, a spus prof. Kaissar Tabynov, autorul principal al studiului.
Alergie. Sursa foto: dreamstime.com
Noua metodă este mai puțin invazivă și acționează rapid
Tratamentul tradițional pentru alergii este imunoterapia specifică alergenului, prin care pacienții sunt expuși treptat la doze crescânde de alergen până devin desensibilizați. Totuși, această metodă nu funcționează pentru toți pacienții.
În ultimele decenii, a apărut terapia cu anticorpi monoclonali specifici alergenului. Aceasta folosește anticorpi din clasa IgG care blochează direct alergenul sau se leagă de anticorpii IgE, prevenind astfel reacția alergică. Un inconvenient este faptul că, de regulă, acești anticorpi trebuie injectați în sânge.
Noua metodă este mai puțin invazivă și acționează rapid, local, la nivelul mucoasei nazale, neutralizând alergenul la contact. Acest „scut molecular” previne activarea anticorpilor IgE și poate reduce inflamația prin calmarea răspunsurilor celulelor imune.
Testarea anticorpului XA19
Cercetătorii au injectat șoarecii cu polen de pelin pentru a-i stimula să producă anticorpii specifici. Ulterior, șoarecii au fost eutanasiați în mod etic, iar splina le-a fost prelevată pentru izolarea celulelor albe.
Sursa foto: Arhiva EVZ
Aceste celule au fost fuzionate cu celule canceroase provenite de la șoareci cu mielom multiplu, generând cinci linii celulare „hibridom” imortalizate. Fiecare linie secreta un singur tip de anticorp monoclonal împotriva polenului de pelin. Testele au arătat că linia XA19 era cea mai puternică și a fost aleasă pentru dezvoltare ulterioară.
Pentru a testa eficacitatea, anticorpii din linia XA19 au fost administrați nazal la cinci șoareci alergici la polen de pelin. Cinci șoareci sensibilizați au primit placebo, iar alți cinci nu au fost tratați și nici sensibilizați. După expunerea la polen, șoarecii tratați cu XA19 au avut simptome alergice semnificativ reduse și niveluri mai mici ale a două citokine în plămâni.
Cercetătorii au concluzionat că anticorpul monoclonal XA19 blochează eficient reacțiile alergice declanșate de IgE împotriva polenului de pelin, cel puțin la șoareci.
