
Turcia ar putea reclama cântecul ales de Grecia pentru Eurovision, dacă acesta vorbeşte despre Genocidul pontic.
Scandal politic la Eurovision
Piesa care va reprezenta Grecia la Eurovision 2025 a stârnit reacții în Turcia. Radio-televiziunea publică turcă (TRT) urmează să examineze melodia intitulată „Asteromata” (Ochi de stele), interpretată de Klavdia, în urma rapoartelor primite că ar vorbi despre genocidul împotriva grecilor din Asia Mică.
Într-un comunicat al Eurovision Türkiye, se face trimitere la declarațiile făcute de Klavdia pentru televiziunea publică din Grecia, ERT, în care susține că melodia ei pentru Eurovision 2025 „vorbește despre dezrădăcinare și plecarea în pribegie”.
Prin urmare, potrivit Eurovision Türkiye, în cazul în care TRT constată că melodia Klavdiei intitulată „Asteromata” se referă de fapt la Genocidul grecilor pontici - un eveniment istoric pe care Turcia refuză să-l recunoască - atunci „nemulţumirea Turciei va fi transmisă la cel mai înalt nivel”, iar protestul său va fi depus oficial.
Povestea tragică din spatele cântecului de la Eurovision
„Asteromata” este un cântec în stil ethnic care vorbește despre exil și dezrădăcinare. Chiar titlul „Asteromata” este un cuvânt tradițional folosit de grecii din Smirni (actualul oraş turcesc Izmir n.trad.) pentru a descrie femeile cu ochi strălucitori și impresionanți.
Interpreta Klavdia a dorit să se inspire din istoria elenismului din Asia Mică, scoţând în evidenţă genocidul și dezrădăcinarea grecilor pontici.

Klavdia Eurovision / sursa foto: https://www.instagram.com/klavdiaitiz/?hl=en
Ea însăşi descendentă a unei familii de greci din Asia Mică, a ales să cânte despre refugiați, despre pierderea patriei și căutarea unei vieți mai bune într-o lume pusă la grea încercare de conflicte constante.
Ce le-au făcut turcii grecilor
În interviul pentru televiziunea publică greacă ERT, Klavdia a declarat: „În general, am avut de la început în minte să facem o piesă cu care să mă pot identifica, care să aibă legătură cu mine într-un fel și așa a venit inspirația”.
„Cântecul vorbește despre dezrădăcinare și plecarea în pribegie. Țara noastră este o țară care a trăit aceste sentimente. Din istoria bunicilor noștri și vedem acest lucru și astăzi la cei care vin în țara noastră pentru o viață mai bună. Familia mea este de origine pontică, sunt refugiați și aceasta este legătura mea cu piesa.
Bunica mea, bunica Klavdia, mi-a spus povești, mi-a povestit despre familia ei, cum au plecat atunci, prin dezrădăcinare și au ajuns în Uniunea Sovietică, părinții mei s-au născut acolo, au crescut acolo până la o vârstă și s-au întors în Grecia în '91 și au început o nouă viață aici”, a declarat Klavdia pentru ERT, citată de Protothema.
Traducerea: Carolina Ciulu/RADOR RADIO ROMÂNIA/cciulu/rlambru