Măsurile vor viza persoane de la nivel politic înalt, implicate în fraudarea alegerilor din 9 august şi în reprimarea protestelor care au urmat acestui scrutin. În tot acest timp, preşedintele belarus Aleksandr Lukașenko a anunţat că a convenit cu omologul său rus Vladimir Putin ca ţările lor să-şi unească trupele în cazul unei ameninţări dinspre Occident. De la Moscova, ne spune mai multe Alexandr Beleavschi.
Reporter: Preşedintele Vladimir Putin a discutat astăzi evoluţiile din Belarus, în cadrul reuniunii săptămânale a Consiliului rus al Securităţii. Conţinutul discuţiilor nu este dezvăluit. Ieri, comentând pentru prima dată direct evenimentele din belarus, Vladimir Putin a confirmat ca la solicitarea preşedintelui belarus Aleksandr Lukașenko, care a făcut apel la tratatele ruso-belaruse, Rusia a înfiinţat o forţă specială de rezervă în cadrul propriilor organe de ordine, forţă ce va putea interveni în Belarus dacă situaţia din ţara vecină va ieşi de sub control. Putin a subliniat că aceasta se va întâmpla numai dacă elementele extremiste din rândul manifestanţilor, a spus el, vor începe să incendieze maşini, clădiri sau bănci şi dacă vor încerca să ocupe cu forţa sediile instituţiilor de stat. În momentul de faţă, a declarat Putin, atât el, cât şi Lukașenko consideră că o asemenea intervenţie nu este necesară. Este posibil însă ca înţelegerile dintre Putin şi Lukaşenko să fie mai ample. Astăzi, liderul de la Minsk a declarat că autorităţile belaruse pot rezolva singure situaţia şi niciun soldat rus nu a trecut până acum graniţa belarusă. Forţa comună ruso-belarusă, a spus el, va fi pusă în acţiune dacă vor exista mişcări bruşte la graniţa de vest, care este şi graniţa Uniunii Rusia-Belarus. Baza acestei grupări comune, a spus el, va fi armata belarusă, în timp ce forţele ruse vor trebui să o sprijine şi să meragă în urma ei. Kremlinul nu a comentat până acum aceste declaratii, iar purtătorul de cuvânt al preşedintelui Putin, Dmitri Peskov, a precizat că din forţa de rezervă creată de Rusia fac parte unităţi care, în caz de extremă necesitate, a subliniat el, se pot opine acţiunilor extremiste din Belarus. Peskov a declarat că sunt forţe de rezervă şi Rusia speră că ele nu vor fi niciodată folosite. Vladimir Putin a declarat, de mai multe ori, că situaţia din belarus trebuie reglementată prin dialog între putere şi cetăţeni, fără amestec din afară. Liderii occidentali şi-au exprimat însă îngrijorarea faţă de o eventuală intervenţie rusă în sprijinul lui Lukaşenko. Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a afirmat astăzi că orice intervenţie externă, inclusiv a forţelor ruse, fie acestea militare sau de securitate, va depăşi cadrul evoluţiilor din Belarus şi, a spus Macron, nu va fi binevenită. Macron a declarat că va continua să discute cu Putin necesitatea ca Lukaşenko să accepte medierea internaţională, deşi acesta a refuzat deja să vorbeasc, atât cu liderul de la Élysée, cât şi cu cancelarul Angela Merkel. Rusia se opune, la rândul ei, medierii internaţionale occidentale sau a OSCE, ea monopolizând de facto acest rol. Pe de altă parte, Kremlinul şi-a exprimat azi îngrijorarea faţă de impactul cirzei din Belarus asupra economiei acestei ţări, ţinând cont de gradul de integrare al celor două economii, rusă şi belarusă, inclusiv în cadrul structurilor comune. Rusia şi Belarus sunt membre ale Uniunii Economice Euroasiatice, Rusia fiind pentru ţara vecină cea mai mare piaţă de desfacere şi sursă de materii prime. Criza politică şi grevele au dus la deprecierea serioasă a rublei ruse şi la un vizibil deficit de valută la casele de schimb. Nesiguranţa a determinat numeroase bănci, inclusiv filiale ale celor mai mari bănci ruseşti din Belarus să suspende, în ultimele zile, acordarea de credite pentru persoanele fizice. Pe acest fond, preşedintele belarus a declarat că, răspunzând sancţiunilor anunţate de Uniunea Europeană, Belarus poate suspenda tranzitul de  marfă pe tritoriul său din porturi poloneze şi lituaniene către Rusia. Potrivit acestuia, mărfurile tranzitate prin Belarus asigură în prezent 30% din bugetul Lituaniei, unul din cei mai vehemenţi critici ai liderului de la Minsk, scrie Rador.