Uniunea Europeană face un nou pas în direcția protecției consumatorilor, în războiul său de uzură, pe termen lung, declarat împotriva dictaturii marilor companii tech.

Uniunea Europeană a încercat de-a lungul ultimilor ani să protejeze confidențialitatea internauților prin diferite mijloace, însă rezultatele nu au dat întotdeauna roade. Utilizatorii se trezesc asaltați zilnic cu zeci sau chiar sute de reclame personalizate în funcție de interesele lor, atât pe Facebook, cât și în motorul de căutare Google.

Dictatura reclamelor personalizate

Tocmai din acest motiv, notează Politico, citată de Digi 24, un grup format din mai mulți parlamentari europeni, autorități de reglementare, dar și activiști vor acum interzicerea tuturor practicilor care le permit agenților de publicitate sau partidelor politice să „urmărească” utilizatorii cu mesaje personalizate ori de câte ori folosesc internetul.

În anul 2018, Uniunea Europeană a introdus Regulamentul General privind Protecția Datelor (GDPR), un regulament de confidențialitate care stabilea controlul asupra datelor personale ca fiind un „drept fundamental” al unei persoane fizice. De asemenea, acesta amenința cu amenzi de până la 4% din cifra de afaceri anuală a unei companii care încălca aceste reguli.

3 ani mai târziu, acest GDPR încă nu este folosit pe deplin, cel puțin când vine vorba despre giganții tech, care, potrivit criticilor, scapă de cele mai multe ori fără sancțiuni, chiar dacă încalcă în mod constant regulamentul. Astfel că, noua mișcare organizată la nivel european își propune să schimbe acest lucru. Ea și-a propus să elimine toate reclamele personalizate pe care o persoană ar putea să le primească în mediul online.

Micro-targetarea în mediul online face ravagii

Micro-targetarea este o metodă prin agenții de publicitate folosesc profiluri de date hiper-detaliate pentru a bombarda utilizatorii cu reclame. Ea nu este folosită doar de către Google, Facebook sau Amazon, ci a ajuns să fie utilizată la scară largă de entitățile media tradiționale tocmai pentru a suplini veniturile pierdute concomitent cu ascensiunea giganților digitali.

Practica micro-targetării a fost, de asemenea, în centrul celor mai mari scandaluri ale lumii digitale din ultimul deceniu. Exemple notorii sunt scurgerea de date Cambridge Analytica dezvăluită în 2018, sau scurgerea de informații private ale celor peste 530 de milioane de utilizatori Facebook, dezvăluită weekendul trecut.

În prezent, susținătorii mișcării de interzicere a practicii de micro-targeting urmăresc introducerea acestei interdicții în legislația Uniunii Europene, prin schimbarea Legii privind serviciile digitale.

Junk-ul de reclame personalizate din Google și Facebook se apropie de final

Totuși există unele semne potrivit cărora, chiar și fără această interdicție, micro-targetarea pe scară largă s-ar apropia de sfârșit, în mod ironic, tot din cauza giganților tehnologici. În vara lui 2020, Apple a anunțat că are în plan introducerea unei opțiuni care să le spună utilizatorilor de iPhone ce fel de date adună aplicațiile lor și care să le ofere posibilitatea de a refuza colectarea anumitor informații.

Totodată, Google testează o actualizare a browser-ului Chrome, care ar elimina treptat cookie-urile de la terțe părți (coduri care permit agenților de publicitate să urmărească activitatea din mediul online a utilizatorilor). Spre deosebire de Google, Facebook și Amazon nu au anunțat astfel de planuri pentru limitarea colectării de date.

Chiar și așa, criticii susțin că atât Google, cât și Apple, nu fac altceva decât să continue să adune datele utilizatorilor și să le folosească în scopuri comerciale private. Singura diferență ar fi aceea că nu le mai permit terților să facă acest lucru pe platformele lor.

Sursa: Digi 24

Citește și Europa și-a julit coatele în tentativa de a frâna mastodontul Google. Va reuși America imposibilul