Judecătorii ÎCCJ au dispus, luni, sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene referitoare la procesul în care Elena Udrea solicită anularea condamnării în dosarul „Gala Bute”.

Judecătorii au admis sesizarea CJUE, fiind vorba despre trei întrebări, referitoare la posibilitatea ca o instanță națională să nu aplice o decizie a CCR când sunt afectate interesele financiare ale comunității europene. 

De asemenea, Instanţa supremă a decis suspendarea judecării contestaţiei în anulare, până ce CJUE va da o soluţie în acest caz.

Decizia de sesizare a CJUE este definitivă, însă hotărârea de suspendare a procesului poate fi atacată cu recurs.

Hotărârea a fost luată cu majoritate de voturi, respectiv trei judecători au fost pentru sesizarea CJUE, iar doi au fost împotrivă, informează Agepres.

Completul care judecă contestaţia în anulate depusă de Elena Udrea şi de ceilalţi inculpaţi din dosarul "Gala Bute" a ridicat din oficiu, la un termen anterior, posibilitatea de sesizare a CJUE, în legătură cu deciziile Curţii Constituţionale privind completurile de 5 judecători şi care afectează dosarele de fraude cu fonduri europene.

Instanţa supremă doreşte să întrebe CJUE dacă deciziile Curţii Constituţionale (care este un organ exterior puterii judecătoreşti) privind modalitatea de compunere a completurilor de judecată ar trebui aplicate atunci când sunt anulate decizii definitive în dosarele de fraude pe fonduri europene prin admiterea unor căi extraordinare de atac.

De asemenea, Instanţa supremă vrea să afle dacă aplicarea prioritară a dreptului Uniunii trebuie interpretată în sensul că permite instanţei naţionale să înlăture aplicarea unei decizii a Curţii Constituţionale, pronunţată într-o sesizare vizând un conflict constituţional.

Luni, în sala de judecată, avocaţii inculpaţilor din dosarul „Gala Bute” s-au opus trimiterii sesizării la CJUE, susţinând că o contestaţie în anulare nu intră în sfera dreptului Uniunii Europene.

„Considerăm că aceasta este chestiune de procedură care ţine de dreptul românesc. Instanţa de judecată, când a admis contestaţia în anulare, nu a decis că există un impediment în a aplica decizia Curţii Constituţionale. Cererea de sesizare este neîntemeiată. Prin întrebările care s-au formulat se pune la îndoială obligativitatea aplicării deciziilor Curţii Constituţionale. Nerespectarea de către judecător sau procuror a deciziilor Curţii Constituţionale constituie abatere disciplinară. Sensul întrebărilor este acela de a pune la îndoială competenţa Curţii Constituţionale şi obligativitatea deciziilor CCR. Ambele principii sunt în legea fundamentală. Prin tratatele UE se face o cedare a unei părţi a suveranităţii naţionale. În domeniul justiţiei, competenţa este partajată. Dumneavoastră aveţi în faţă întrebări cu privire la Constituţia României, ceea ce este inadmisibil. Niciodată dreptul UE nu prevalează asupra Constituţiei unui stat membru. Aici nu vorbim de fonduri europene, ci vorbim de o contestaţie în anulare, respectiv dreptul la un proces echitabil. UE nu are competenţa să spună cum se compun completurile de judecată”, a spus unul dintre avocaţi.

În dosarul „Gala Bute”, Elena Udrea a depus o contestaţie prin care solicită anularea condamnării de 6 ani închisoare, avocaţii săi invocând decizia Curţii Constituţionale privind modalitatea nelegală de constituire a completurilor de cinci judecători de la Instanţa supremă.

Elena Udrea a fost trimisă în judecată de DNA pentru mai multe infracţiuni, printre care şi folosirea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, pentru obţinerea pe nedrept de fonduri europene.

Şi ceilalţi condamnaţi din acest dosar au depus contestaţii în anulare, respectiv Rudel Obreja (5 ani închisoare cu executare), Tudor Breazu (trei ani de închisoare cu executare), Ştefan Lungu (un an şi şase luni cu suspendare), Gheorghe Nastasia (patru ani cu suspendare), Ana Maria Topoliceanu (trei ani cu suspendare) şi Dragoş Marius Botoroagă (doi ani şi şase luni cu suspendare).

Elena Udrea se află în Costa Rica, unde susţine că a primit statutul de refugiat.