Cei care erau cel puțin adolescenți în anii ’80 își aduc bine aminte că TVR nu mai transmitea meciurile de la Campionatele Mondiale de Fotbal, ultimul pe care microbiștii români l-au putut urmări live fiind cel din Argentina, din 1978.
Partidele de la cele din Italia și Mexic românii care locuiau pe lângă granițele cu Bulgaria, Serbia și RSS Moldovenească, le-au urmărit cu antenele orientate către vecinii de peste graniță. Chiar și cei din București vedeau meciurile în zilele în care condițiile atmosferice erau propice, chit că imaginile erau cu așa-numiții „purici” și sunetul destul de prost. Oricum, asta nu prea interesa pe nimeni întrucât nu erau prea mulți să înțeleagă ce spuneau comentatorii sportivi sârbi și bulgari singurii norocoși fiind moldovenii, pentru că televiziunea de la Chișinău transmitea meciurile cu comentariul în moldovenește.
Practic, singurii „microbiști” si nistrați erau cei de pe granița de nord și nord-vest, cu RSS Ucraineană și Ungaria, țări ale căror televiziuni nu transmiteau nici ele meciurile. Și mai era un loc, în centrul țării, de unde se prindea binișor postul național bulgăresc. Acesta era pe un vârf de munte, pe Culoarul Rucăr-Bran, pe lângă Fundata, unde se strângeau amatorii de fotbal din centrul țării să urmărească meciurile la anticele televizoare alb-negru Sport, care se alimentau și de la bateria de la mașină. Această poză, realizată de maestrul fotograf Dinu Lazăr în 1986, în timpul CM ’96 din Mexic, este chiar de acolo, de la Fundata.
Recomandările noastre
