Viitorul summit NATO, care se va ține la Londra, în perioada 1-3 decembrie, va fi un prilej, cel puțin teoretic, ca aliații să pună cărțile pe masă și să-și explice dezacordurile în sânul NATO.

Mai mult ca probabil că președintele SUA, Donald Trump, va critica iar cheltuielile aliaților pentru apărare, pe care le estimează prea mici în cazul unor țări membre, cu Germania în frunte.

De asemenea, este mai mult ca sigur că președintelui francez Emmanuel Macron, i se va reproșa afirmația-șoc (dar nu departe de adevăr) că NATO se află „în moarte cerebrală”, după ce a denunțat atitudinea Statelor Unite și a Turciei în Siria.

Sau că secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, va încerca (a câta oară?) să pledeze în favoarea consolidării legăturii transatlantice și să sublinieze în același timp că UE nu are mijloacele să se apere singură.

Este de așteptat și ca Turcia să fie scoasă la tablă din cauza operațiunilor sale militare împotriva milițiilor kurde siriene (YPG) în nordul Siriei, de pe urma cărora ISIS a profitat, dar și din cauza achiziției de către Ankara a sistemelor antiaeriene rusești S-400.

Deja Turcia (țară NATO) a fost exclusă de SUA(țară NATO) din programul doritului avion de luptă american F-35 după ce a cumpărat rachetele sol-aer ale lui Putin. Și, potrivit rușilor, va mai cumpăra.

„Cerem menținerea unei atitudini deschise dar exigente față de Turcia, care-și păstrează locul în sânul NATO”, a declarat, citat de Opex 360, ministrul francez al Apărării, Florence Parly. „Nimeni nu împinge Turcia în afara Alianței Nord Atlantice”, a adăugat ea.

Însă, membrii NATO „au un anumit număr de îndatoriri” iar Ankara „ a luat o poziție unilaterală, fără a consulta pe nimeni, în special pe aliații NATO, subminând lupta împotriva terorismului în Siria și în Irak”, a precizat Parly.

„Această intervenție nu favorizează interesele de securitate ale europenilor și nu respectă litera și spiritul Tratatului de la Washington. După întâlnirea miniștrilor apărării de la Bruxelles, este important ca toate acestea să fie reexaminate într-un cadru strategic: acest lucru se va realiza „, a avertizat ea.

F-16, oferit pe tavă sistemelor rusești

Dar, potrivit Reuters, care citează patru surse distincte, Turcia refuză să susțină planurile de apărare pregătite de NATO pentru țările baltice și Polonia, câtă vreme aliații nu-i vor aduce o susținere politică „mai marcantă” în operațiunile Ankarei din nordul Siriei.

Or, fără un acord al Turciei, aceste planuri vor fi dificil de pus în practică. „Turcii i-au luat ostatici pe europeni în această privință, blocând aprobarea acestor planuri militare câtă vreme nu vor obține concesii”, a rezumat una din sursele citate.

Este un „comportament destabilizant”, a declarat o altă sursă. Și, evident, o situație care nu face decât să-i încânte pe ruși.

În ceea ce privește apropierea dintre Ankara și Moscova, care ar putea ajunge până la achiziționarea de avioane de vânătoare ruse Su-35 Flanker E pentru nevoile forței aeriene turce, Statele Unite ar trebui să pună problema achiziționarea sistemelor S-400 pe masă la acest viitor summit NATO.

Mai ales că, potrivit presei turce, Ankara a început să-și testeze bateriile S-400 cu aeronave F-16, achiziționate de la producătorul american Lockheed-Martin.

Fără îndoială, americanii ar fi preferat ca aceste teste să fie realizate cu avioane F-4 Phantom, un aparat care nu mai este folosit de aliatul NATO, decât cu F-16, folosit la ora actuală de aliați și care va intra în softurile sistemelor S-400.

„Este îngrijorător”, a estimat Mike Pompeo, șeful diplomației americane, în cadrul unei conferințe de presă. „Rămânem încrezători și vom vorbi cu turcii pentru a încerca să găsim o cale de ieșire. Nu vreau să avansez despre ceea ce poate face președintele (Trump) sau nu. Dar am exprimat  guvernului turc dorința noastră de a-l vedea că se îndepărtează clar de operaționalizarea completă” a sistemelor S-400.

Te-ar putea interesa și: