Economie
Tun de 7 miliarde lei la Hidroelectrica. Remus Borza, semnal de alarmă la podcastul „Contrapunct”
Un discount uriaș la vânzarea de acțiuni Hidroelectrica. sursa: EVZ
Din cuprinsul articolului
Prezent în cadrul podcastului „Contrapunct”, moderat de Dan Andronic și Radu Coșarcă, expertul în restructurări și insolvență Remus Borza a făcut o radiografie extrem de dură a situației economice și politice din România. Un adevăr care trebuie rostit.
Fostul administrator judiciar al Hidroelectrica a avertizat că lipsa unor reforme structurale reale, suprataxarea mediului privat și cheltuielile scăpate de sub control ale statului împing țara către un blocaj economic major. Un handicap greu de recuperat.
Eșecul suprataxării
Remus Borza a subliniat că măsurile fiscale luate de guvern pentru a acoperi găurile la buget – precum majorarea TVA-ului de la 19% la 21% și creșterea accizelor cu 10% au avut efect de bumerang. În loc să aducă bani în plus, aceste decizii au sugrumat economia.
Statisticile prezentate de Borza sunt elocvente: deși se estima un plus de 6 miliarde de lei din TVA, statul a înregistrat un minus de 8 miliarde de lei față de prognoză (respectiv, 134 miliarde colectate față de 142 miliarde estimate).
La accize s-a înregistrat un deficit de 2,5 miliarde de lei față de țintă. Totodată, consumul s-a prăbușit alarmant: o scădere de 9% în ianuarie și 7% în februarie, reprezentând cea mai mare contracție din ultimii 20 de ani.
„Când ai taxe și impozite mici, românul se conformează. Când ai taxe mari, românul e inventiv, se optimizează fiscal. Noi am luat banul de pe ochiul mortului, iar economia, care e pe aparate, a fost sugrumată în loc să fie stimulată”, a explicat expertul.
Explozia datoriei publice și a dobânzilor
O altă problemă majoră ridicată în cadrul podcastului este viteza cu care România se îndatorează. Borza a amintit că datoria publică a crescut de peste trei ori în ultimii cinci ani, de la 373 de miliarde de lei în ianuarie 2020, la aproape 1.200 de miliarde de lei în prezent.
Mai grav este costul acestei datorii. Doar cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 14 miliarde de lei, sărind de la 36 de miliarde în 2024, la 50 de miliarde de lei estimat pentru 2025. Necesarul brut de finanțare al României a ajuns la o medie uriașă de 250 de miliarde de lei anual.
Emisiunea cu Remus Borza poate fi urmărită pe YouTube
Aparatul bugetar supradimensionat: „Avem nevoie de modelul polonez”
Pentru Borza, soluția nu stă în noi taxe, ci în tăierea drastică a cheltuielilor statului printr-o reformă administrativ-teritorială curajoasă. În prezent, România are 1.320.000 de bugetari, dintre care aproximativ 450.000 lucrează doar în administrația centrală și locală.
Expertul a dat exemplul Poloniei, care în anii '90 și-a redus unitățile administrativ-teritoriale de la 4.700 la 1.678. În contrast, România funcționează și azi cu 3.200 de UAT-uri, menținând în viață 393 de comune cu sub 1.500 de locuitori și zeci de orașe subdimensionate demografic, generând o risipă enormă.
„Cheltuielile statului anul acesta nu sunt mai mici, sunt mai mari cu 56 de miliarde de lei față de anul trecut. Premierul Bolojan este bine intenționat și își dorește reforma, dar nu este lăsat nici măcar de propriul partid. Trebuie să ne asumăm reducerea cheltuielilor, altfel intrăm în faliment”, a avertizat Borza.
Paradoxul agricol și bancar
În discuția cu Dan Andronic și Radu Coșarcă, Remus Borza a abordat și ineficiența din agricultură, un sector subfinanțat cronic. Deși România este „grânarul Europei” cu 12,7 milioane de hectare de suprafață agricolă, beneficiază de finanțări de doar 6,5 miliarde de euro. Prin comparație, Olanda, la o suprafață de 12 ori mai mică (1,1 milioane de hectare), atrage finanțări de 23 de miliarde de euro și generează afaceri de 81 de miliarde de euro. Rezultatul pentru România? Un deficit comercial pe produse agroalimentare de 7 miliarde de euro anual.
În paralel, sistemul bancar românesc stă pe un excedent masiv de lichiditate de 230 de miliarde de lei (diferența dintre depozitele atrase de 676 miliarde lei și creditele acordate de doar 446 miliarde lei). În loc să crediteze economia reală și antreprenorii, băncile preferă să împrumute statul român la dobânzi sigure și lipsite de risc.
Remus Borza, omul care a salvat Hidroelectrica. sursa: Agerpres
Privatizările pe repede-înainte și riscul blocajului politic
Referitor la vânzarea accelerată a unor pachete de acțiuni la companii de stat profitabile, precum Salrom, Borza este de acord cu atragerea capitalului privat și a know-how-ului pentru eficientizarea managementului, dar critică procedurile netransparente care exclud cetățenii de la achiziția de pe bursă.
Pe finalul podcastului, concluzia a fost una sumbră. Suprapunerea crizei politice actuale peste dificultățile economice și riscul major de a pierde miliarde de euro din PNRR din cauza jaloanelor neîndeplinite riscă să anuleze orice șansă de redresare pe termen scurt. „Dacă nu ne trezim în al 12-lea ceas și nu învățăm să ne întindem cât ne e plapuma, ne așteaptă șapte ani de secetă”, a conchis Remus Borza la „Contrapunct”.
Discount de 7 miliarde lei de la Hidroelectrica
Despre cum se pune la cale o lovitură prin vânzarea acțiunilor companiilor de stat profitabile, vedeți în video de mai jos
Dacă ai date sau
informaţii care pot deveni o ştire, transmite-le pe adresa [email protected]
