Tudorel Toader vrea să rezolve problema detaşărilor ilegale din DNA
- Dan Coravu
- 6 august 2018, 00:54
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, va solicita astăzi DNA-ului să-i comunice dacă există delegări şi detaşări în funcţie, precum şi situaţia exactă a acestora. „Voi solicita să ne comunice dacă au existat situaţii în care, la momentul delegării sau detaşării, nu erau îndeplinite condiţiile legale!”, a scris Toader pe pagina sa de Facebook.
Solicitarea vine în contextul în care procurorul şef adjunct DNA, Nistor Călin, a susţinut vineri, în cadrul unei emsiuni, că sunt doar 7 procurori delegaţi, pentru ca a doua zi să revină asupra declaraţiei şi să afirme că există 20 de procuri delegaţi la DNA. Numai că și a doua afirmație este falsă. Pe site-ul DNA apar nu mai puțin de 48 de procurori detașați și delegați în diferite funcții de conducere. Legea spune că la propunerea procurorului şef al DNA, procurorul general semnează delegări pe o perioadă de 6 luni, acestea putând fi prelungite doar o singură dată.
Conform Articolului 55 din Legea 303/2004 „(1), numirea în celelalte funcţii de conducere în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi al Direcţiei Naţionale Anticorupţie se face pe o perioada de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singura dată, de către Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, după caz.”
Procurorii cu probleme
Cu toate acestea, Jean Uncheşelu, Florentina Mirică şi Elena Grecu se numără printre procurorii delegaţi pe funcţii, în loc să fie numiţi de CSM. De asemenea, o situaţie aparte constă în cazurile şefilor de secţii şi al adjuncţiilor. Conform articolului 54 din Legea 303/2004, aceste numiri se fac de către preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, iar în cazul Secţiei 1 din DNA „s-a sărit” peste acest proces.
Astfel, ulterior numirii lui Gheorge Popovici şi Dănuţ Volintiru, prin decret prezidenţial, în funcţiile de procuror şef de secţie, respectiv de procuror şef adjunct, aceştia au ocupat în continuare aceste funcţii prin delegare. Acest lucru înseamnă că, în ciuda legii care interzice mai mult de două delegări succesive, cei doi se află la a patra delegare în fruntea Secţiei de combatere a corupţiei.