Tribunalul București a condamnat o pacientă pentru dare de mită într-un caz legat de ancheta DNA de la Bagdasar-Arseni

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

O pacientă a fost condamnată de Tribunalul București după ce a oferit 1.000 de lei unui medic neurochirurg de la Spitalul Bagdasar-Arseni. Cazul apare pe fondul anchetei Direcției Naționale Anticorupție (DNA).

Anchetatorii investighează un dosar amplu de corupție care vizează Secția Neurochirurgie IV de la Spitalul Bagdasar-Arseni

O pacientă a fost condamnată de Tribunalul București pentru dare de mită, după ce a oferit bani unui medic neurochirurg de la Spitalul Clinic de Urgență „Bagdasar-Arseni” din București. Situația apare pe fondul unui dosar amplu instrumentat de Direcția Națională Anticorupție, în care este vizat un profesor universitar, coordonatorul Secției Neurochirurgie IV.

Potrivit informațiilor din dosar, ancheta deschisă de DNA îl vizează pe medic pentru presupuse fapte de corupție, procurorii susținând că acesta ar fi primit bani în mod repetat de la pacienți și aparținători.

DNA. Sursa foto: Facebook

Tribunalul București a stabilit că suma oferită a avut legătură directă cu actul medical

Conform motivării instanței, femeia a fost internată și operată în cadrul secției Neurochirurgie IV.

Noi stenograme din dosarul procurorilor arestați de la Constanța. „Să-i spună de prietenul din Constanța, prietenul nostru comun! …Domnul ministru știe!”

Antrenor nou la Rapid. Victor Angelescu: Ne-am înțeles, am vorbit și cu domnul Șucu

După intervenția chirurgicală, aceasta s-ar fi prezentat în biroul medicului și ar fi lăsat pe birou suma de 1.000 de lei.

Instanța precizează că momentul în care au fost remiși banii a fost surprins prin „înregistrări audio-video efectuate în mod autorizat”.

În timpul audierilor, pacienta a recunoscut fapta și a declarat că a oferit suma din proprie inițiativă, ca semn de recunoștință pentru operația efectuată și pentru explicațiile medicale primite.

Tribunalul București a aprobat acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat cu DNA și a dispus o pedeapsă de 1 an și 4 luni de închisoare cu suspendare. Instanța a stabilit un termen de supraveghere de 2 ani și obligativitatea efectuării a 60 de zile de muncă în folosul comunității. Judecătorii au arătat în motivare că remiterea banilor a fost în legătură directă cu actul medical și că împrejurarea potrivit căreia suma ar fi fost oferită „după operație” sau „ca mulțumire” nu înlătură răspunderea penală.

Ancheta DNA de la Bagdasar-Arseni. Biroul medicului era deja monitorizat în momentul în care pacienta a oferit banii

Sentința pronunțată în acest caz relevă un element important din anchetă. În momentul în care femeia a lăsat banii în biroul medicului, spațiul respectiv era deja monitorizat de procurorii anticorupție.

Profesorul era deja vizat de investigația DNA. În luna mai 2025, instituția a anunțat punerea în mișcare a acțiunii penale și plasarea acestuia sub control judiciar pentru luare de mită în formă continuată, în legătură cu 89 de acte materiale.

Procurorii DNA susțin că ar fi fost primite sume de peste 25.000 de euro

Potrivit anchetatorilor, între septembrie 2024 și martie 2025, medicul ar fi primit de 89 de ori bani de la pacienți sau de la aparținători.

Sumele menționate în dosar ar fi variat între 200 de lei și 1.000 de euro, iar valoarea totală ar depăși 25.000 de euro.

DNA susține că banii ar fi fost primiți în legătură cu efectuarea unor intervenții chirurgicale, consultații, internări, investigații medicale, prescrieri și alte servicii realizate în cadrul Secției Neurochirurgie IV.

În același dosar apare și managerul Institutului Național de Neurologie

Ancheta nu îl vizează exclusiv pe coordonatorul Secției Neurochirurgie IV. În dosar apare și managerul al Institutului Național de Neurologie și Boli Neurovasculare București și conferențiar universitar la UMF „Carol Davila”.

Procurorii îl acuză de dare de mită într-un dosar care are legătură cu organizarea unui concurs universitar pentru ocuparea unui post de profesor universitar. Anchetatorii susțin că pe acest fond ar fi fost influențată componența comisiei de concurs, ar fi fost transmise informații nepublice și un alt posibil candidat ar fi fost descurajat să participe.