Tragedia morții „prietenei copiilor”, petrecută acum peste șapte decenii

Elena Paximade Farago rămâne în istorie un exemplu de sacrificiu și dăruire. În 1921, scriitoarea Elena Farago a devenit  directorul ”Fundației Alexandru și Aristia Aman”, azi Biblioteca Județeană ”Alexandru și Aristia Aman”, Dolj.

Elena Farago ne-a părăsit într-o zi de 4 ianuarie a anului 1954

Elena Farago a condus ”Fundația Alexandru și Aristia Aman”, timp de 30 de ani, implicându-se direct în organizarea, modernizarea bibliotecii Fundației, în dotarea cu noi cărți, reviste, instruirea personalului, întocmirea fișelor speciale, cataloagelor.

În 1922, a fondat alături de alți oameni de cultură revista ”Năzuința”, Simion Mehedinți, camil Petrescu  fiind unii dintre colaboratorii permanenți.

Elena Farago a muncit enorm, până la epuizare. S-a îmbolnăvit grav, după 1951, trăind ultimii trei ani în casa ei din Craiova, azi integrată Bibliotecii Județene ”Alexandru și Aristia Aman”, unde a decedat la 4 ianuarie 1954.

Alertele Ro-Alert i-au speriat pe oameni: Dăm doua mesaje, în toiul nopții, pentru că, ce să vezi, ninge iarna

Alertele meteo de vreme severă, prelungite. Ninsorile viscolite vor continua în mai multe zone din țară

Cine a fost Elena Paximade Farago? Devine autodidactă în casa marelui Caragiale din București!

Elena Paximade s-a născut la Bârlad, în data de  29 martie 1878. La 12 ani, Elena Paximade în 1890, va rămâne orfană de mamă (Anastasia Paximade), fiind nevoită să abandoneze școala pentru a se ocupa de educația fraților mai mici. În 1895, familia rămâne și fără tată (Francisc Paximade), fapt ce o determină să plece la București. Aici a  fost sprijinită de fratele său mai mare. Pentru a-și întreține frații, Elena Paximade s-a angajat ca guvernantă la familia Caragiale. În casa marelui dramaturg, cel mai mare al secolului XX și cel mai mare din întreaga istorie a dramaturgiei românești, Elena Paximade a descoperit literatura, teatrul. Spirit autodidact, tânăra Elena  și-a însușit tot ce era mai bun din cultura românească și universală. Dramaturgul a mijlocit întâlnirea dintre Elena Paximade și  economistul socialist Francisc Farago, care i-a devenit soț.

Un debut salutat de marele istoric Nicolae Iorga! La Craiova, devine „prietena copiilor”

În 1898, Elena Farago debutează sub pseudonim, scriind un reportaj, pentru ca apoi, în 1902, în România Muncitoare să îi apară prima poezie. Marele istoric Nicolae Iorga va fi cel care a sfătuit-o pe Elena Farago să debuteze în 1906.

Elena Farago a scris multe poezii pentru copii: Gândăcelul, Motanul pedepsit, Cățelușul șchiop au fost prezente în programa claselor primare. Mesajul acestora era că natura, ființele vii trebuie ocrotite, apărate, iubite. A devenit „prietena copiilor”, o foarte apreciată scriitoare și poetă pentru copii.

Dezvoltarea Craiovei o va  atrage să vină în acest oraș, mai ales că din 1905, soțul ei, Francisc Farago a fost numit director al Băncii Populare din Craiova. Sensibilă la suferințe, Elena Farago a susținut răscoala țărănească fiind arestată și eliberată ulterior, după ce  istoricul Nicolae Iorga a intervenit personal pe lângă autorități. Elena Farago a adoptat un băiat Mihnea, apoi, în 1913 a devenit ea însăși mamă, născând-o pe Cocuța Farago.

A reușit să obțină unul dintre premiile Academiei Române, ”Adamachi”, pentru creațiile sale literare. Cel mai cunoscut este volumul ”Din traista lui Moș Crăciun”.