Tradiții și obiceiuri de Sfântul Ștefan. Ce TREBUIE să faci în a treia zi de Crăciun. Face minuni pentru cei suferinzi!

Tradiții și obiceiuri de Sfântul Ștefan. Ce TREBUIE să faci în a treia zi de Crăciun. Face minuni pentru cei suferinzi!

Pe 27 decembrie, Biserica Ortodoxă îl prăznuieşte pe Sfântul Ştefan, unul dintre ucenicii lui Iisus şi primul martir creştin condamnat la moarte de autorităţile iudaice din Ierusalim.Tradiţia spune că, în a treia zi de Crăciun, rugăciunile adresate Sfântului Ştefan fac minuni pentru suferinzi.

SFÂNTUL ȘTEFAN. Pe 27 decembrie se fac pomeniri pentru cei care au murit în împrejurări dramatice. Tot în această zi sunt interzise deplasările în zone montane şi în locuri izolate, astfel încât viaţa să nu ne fie pusă în pericol.

În unele zone din Muntenia se prepară Pâinicile lui Ştefan. Dintr-un aluat asemănător cu cel de cozonac, unse cu miere, se fac pâinici în forme rotunde. Aceste dulciuri, ce amintesc de pietrele care l-au ucis pe Sfântul Ştefan, se sfinţesc la biserică în ziua praznicului şi se împart copiilor săraci. De asemenea, de Sfântul Ştefan se prepară şi se împart mucenici cu miere şi nucă, care amintesc de moartea lui mucenicească. Se spune că, pentru sporul casei şi pentru rudele cu probleme mari de sănătate, trebuie să-l cinstim pe Sfântul Mucenic Ştefan prin fapte bune, iar reconcilierile sunt binevenite în această zi. În ziua praznicului, este bine să evităm deplasările în zone montane şi în locuri izolate, care ne pun viaţa în primejdie.

 

Ne puteți urmări și pe Google News

Sfântul Apostol Ştefan a arătat însă, cu dovezi din Scripturi, că Legea Veche s-a împlinit prin Hristos

Sfântul Apostol, întâiul Mucenic şi Arhidiacon Ştefan este pomenit în calendarul creştin ortodox la 27 decembrie. Sfântul Arhidiacon Ştefan a fost unul dintre cei şapte diaconi - din rândul evreilor elenişti - aleşi de Sfinţii Apostoli din Ierusalim pentru a sluji la adunările Bisericii din primul veac. Datorită harului şi înţelepciunii de care se învrednicise şi a semnelor şi minunilor cu care îşi însoţea propovăduirea, a stârnit ura evreilor, care l-au adus la judecată în faţa Sinedriului, acuzându-l că huleşte Legea şi pe Moise.

Sfântul Apostol Ştefan le-a arătat însă, cu dovezi din Scripturi, că Legea Veche s-a împlinit prin Hristos şi că El este Mântuitorul cel aşteptat şi prezis de proroci, mustrându-i totodată pentru împietrirea inimii şi lipsa lor de credinţă.

 

Sfântul întâi Mucenic Ştefan a fost scos din cetate şi ucis cu pietre

 

Fiind condamnat la moarte, Sfântul întâi Mucenic Ştefan a fost scos din cetate şi ucis cu pietre, după obiceiul vechilor evrei, devenind astfel primul martir creştin şi mărturisitor al lui Hristos. Cinstirea Sfântului Ştefan a început la scurtă vreme de la moartea sa. Moaştele sale au fost duse spre îngropare într-un sat de lângă Ierusalim, Cafargamala, de către Gamaliel, învăţător al Legii iudaice, conducător al uneia din principalele şcoli rabinice ale vremii, cel ce împreună cu fiul său, Avelvie, întăriţi de curajul arhidiaconului Ştefan, va primi credinţa creştină, potrivit agerpres.ro.

În secolul al V-lea, soţia împăratului Teodosie cel Mic, Evdochia, venind în pelerinaj la Locurile Sfinte, în Ierusalim, hotărăşte zidirea unei biserici, chiar acolo unde, la o vârstă de puţin peste 30 de ani, în urmă cu aproape patru secole, Sfântul Ştefan devenise primul martir al creștinismului.