România este o țară bogată în obiceiuri și tradiții de toamnă. Ele au rădăcini adânci în viața agricolă și în credințele populare, reflectând legătura strânsă a oamenilor cu natura și schimbările sezoniere. De la festivaluri agricole și până la sărbători religioase sau focuri ritualice, fiecare regiune are propriile sale obiceiuri. Ele sunt transmise din generație în generație, păstrând vie memoria unui stil de viață în armonie cu mediul înconjurător.

Tradiții de toamnă. Culesul viei

În regiunile viticole din România, cum ar fi Transilvania, Moldova și Dobrogea, culesul viei este un eveniment foarte important în fiecare toamnă. Aceste treburi se află în fruntea listei cu tradiții de toamnă. Strugurii sunt culeși din vii, iar apoi începe procesul de producere a vinului. Acesta este adesea marcat de sărbători locale. Sărbătoarea mustului a devenit o tradiție, iar în acest an se organizează pe 28 – 29 septembrie.

În Transilvania, mai ales în satele săsești, se organizează petreceri în aer liber. În cadrul acestora se celebrează cu dansuri tradiționale și degustări de vin nou. În Moldova, sărbătoarea vinului este deosebit de populară. Gospodăriile se pregătesc pentru fermentarea vinului, un proces tradițional care implică toată familia. Culesul începe într-o zi de sărbătoare, de cele mai multe ori de Ziua Crucii, sărbătoare celebrate pe 14 septembrie. Aceasta este simbolul trecerii de la vară la toamnă și este însoțită de ritualuri religioase, rugăciuni pentru recolte bogate și pentru protejarea viilor de boli și dăunători.

Primul butoi de vin obținut din recolta de struguri era adesea binecuvântat de preot. O parte din acesta merge spre comunitate sau biserică, drept ofrandă pentru a aduce belșug și prosperitate în casă. În sate, unele tradiții de toamnă din străbuni sunt păstrate cu sfințenie. Unul dintre aceste obiceiuri este transportul strugurilor către cramă. Acest drum se face cu un car împodobit cu flori și frunze de vie. Evenimentul este marcat de cântec și dans, iar culegătorii sunt serviți cu must proaspăt.

Coborâtul oilor de la munte și sărbătoarea fructelor

În Maramureș, o zonă cunoscută pentru păstrarea tradițiilor străvechi, cositul fânului este una dintre activitățile majore ale toamnei. Oamenii adună fânul pentru a hrăni animalele pe timpul iernii. Această activitate este adesea acompaniată de obiceiuri care simbolizează fertilitatea pământului și norocul. După finalizarea cositului, gospodarii organizează petreceri în cadrul comunității, unde se bucură de mâncăruri tradiționale preparate din recolta acestui an și muzică populară.

În zonele din Munților Apuseni, sărbătoarea Sfântului Dumitru (27 octombrie) marchează coborârea oilor de la munte. Păstorii coboară turmele la sate, iar evenimentul este adesea însoțit de ritualuri. Aceste tradiții de toamnă sunt menite să asigure protecția animalelor pe timpul iernii. În unele locuri, este organizată o sărbătoare comunitară, unde se sacrifică un berbec și se pregătesc mâncăruri din carne de miel.

În Țara Făgărașului, culesul merelor este o tradiție de toamnă care implică întreaga familie. Merele sunt culese manual și depozitate pentru a fi consumate pe timpul iernii. Această tradiție este acompaniată de petreceri locale, unde se pregătesc produse din mere, cum ar fi dulcețuri, compoturi și plăcinte. Culesul merelor simbolizează sfârșitul sezonului agricol și pregătirea pentru lunile reci care urmează.

Tradiții de toamnă. Festivalul recoltei și Focul lui Sumedru

În Muntenia și Oltenia, festivalurile sunt tradiții de toamnă. Ele sunt centrate în jurul recoltelor bogate din grădini și livezi. La sfârșitul sezonului de recoltare, comunitățile sărbătoresc prin evenimente precum „Zilele Toamnei” sau „Sărbătoarea Recoltei”. În cadrul acestora, localnicii își expun produsele agricole și preparatele tradiționale. În aceste zone, toamna aduce și ritualuri religioase, cum ar fi binecuvântarea roadelor pământului. Aceste sărbători includ de obicei parade de costume populare, târguri și competiții agricole.

În zonele montane din județul Argeș, în noaptea de 25 spre 26 octombrie se sărbătorește „Focul lui Sumedru”. Această tradiție precreștină este dedicată zeului dac al vegetației. Oamenii adună crengi și aprind focuri mari, în jurul cărora se adună tineri și bătrâni, cântând și jucând. Se crede că focul aduce prosperitate, fertilitate și protecție pentru recolta anului următor. Participanții aruncă în foc fructe, nuci și grâu, simboluri ale belșugului.

Pe lista cu tradiții de toamnă este și nunta sătească. În Banat, toamna este anotimpul perfect pentru organizarea nunților tradiționale. În satele bănățene, aceste evenimente sunt însoțite de ritualuri străvechi și obiceiuri specifice, inclusiv hore și dansuri tradiționale. Nunțile sunt o sărbătoare a comunității, implicând adesea întregul sat. Mesele festive sunt încărcate cu preparate specifice toamnei, cum ar fi tocănițele de legume și plăcintele cu dovleac, potrivit meisterhermann.ro.