Catacombele din Sibiu, deschise publicului doar o lună. Un loc plin de istorie, care copleșește

Sursa foto: George Ceausila / Facebook

Catacombele din Sibiu sunt, în realitate, niște tuneluri construite în interiorul Bastionului Soldisch. Istoria lor este fascinantă, însă puțin cunoscută, asta pentru că au fost ascunse timp de zeci de ani de publicul larg. În luna septembrie, cei pasionați de istorie și nu numai au posibilitatea să le viziteze și să le asculte povestea. Muzeul Național Brukenthal permite vizitarea catacombelor cu ocazia Festivalului Internațional de Artă Contemporană (SCAF). Festivalul de la Sibiu se desfășoară în mai multe locații și se va încheia pe 6 octombrie.

Catacombele din Sibiu pot fi vizitate timp de o lună

Începutul de toamnă aduce surprize plăcute sibienilor dar și turiștilor. În cadrul Festivalului Internațional de Artă Contemporană desfășurat la Sibiu, Muzeul Național Brukenthal a deschis publicului catacombele Sibiului. Aceste tuneluri au o istorie impresionantă, însă puțin cunoscută. Tunelurile de la Biserica Ursulinelor sunt, comparativ cu cele din interiorul Bastionului Haller, catacombe în adevăratul sens al cuvântului. Ele pot fi vizitate zilnic, în grupuri de maxim 10 persoane, contra sumei de 25 de lei, până la începutul lunii octombrie.

Catacombele din Sibiu au o vechime de aproximativ 300 de ani și au fost construite pe vechile tuneluri ale dominicanilor, din secolul XV. Ele erau locuri pentru rugăciune și înmormântare, folosite în special în Roma antică și în alte orașe din Europa. Catacombele au fost create în perioadele în care, din cauza persecuțiilor religioase, cimitirele trebuiau ascunse. Creștinii din Roma, de exemplu, foloseau catacombele pentru a-și îngropa morții și a celebra ritualuri religioase în secret.

„Catacombe înseamnă un drum spre vale, adică un drum dintr-un cartier din Roma care ducea spre o anumită vale, așa au apărut primele catacombe în primele secole creștine. Într-o primă fază ele au fost în Roma. Creștinii care trăiau în afara zidurilor cetății aveau nevoie de un loc de rugăciuni și de un loc unde să nu fie incinerați, așa cum făceau romanii, ci să fie îngropați. Locurile de rugăciune se aflau la subsol. După ce au început să moară primii creștini ei a trebuit să fie îngropați undeva unde mormintele să nu fie profanate. Așa a luat naștere catacomba”, a explicat dr. Alexandru Chituță, directorul Muzeului Național Brukenthal, potrivit turnulsfatului.ro.

Zanetti, trenul fantomă care a intrat într-un tunel și nu a mai ieșit. Poveștile celor doi supraviețuitori

Patru morți în Galați, în urma inundațiilor. O nouă alertă de viitură la Slobozia Conachi. Apele încep să crească. Update

Ne puteți urmări și pe Google News

Sursa foto: Muzeul Național Brukenthal / Facebook

Istoria locului ascuns de ochii curioșilor timp de zeci de ani

Coridorul care face stânga de la intrarea principală din fostul liceu ne duce către catacombele din Sibiu. Accesul se face pe o scară, a cărei trepte duc sub nivelul străzii de pe Magheru. Tunelurile mai vechi de 300 de ani au fost iluminate de specialiștii muzeului sibian. Lumina nu este una puternică, ci mai degrabă una ambientală. Specialiștii au reglat intensitatea astfel încât vizitatorii să poată vedea unde se află, dar au creat și o energie aparte, care să îi transpună într-o altă lume. Te află la câțiva metri sub pământ, într-un tunel slab iluminat, iar în jurul tău se află zeci de rămășițe umane, înmormântate acolo cu sute de ani în urmă.

Deși pare o imagine sinistră la prima vedere, sculpturile din pereți și istoria acestui loc te vor impresiona. Călugării dominicani și-au construit la Sibiu, în secolul XII – XIII, prima mănăstire. Este vorba despre Mănăstirea Sfintei Cruci, ridicată în afara zidurilor cetății. Astăzi, din ea a mai rămas Capela Sfintei Cruci, aflată în apropierea gării. În bătăliile de după 1200, când mogulii încep să vină pe meleagurile noastre, primele vizate de armată erau casele și mănăstirile din afara cetății. Mănăstirea Dominicană a fost și ținta turcilor, în atacurile de după 1400.

Sătui să fie ținta invaziilor, călugării dominicani fac demersuri și solicită teren în cadrul cetății, pe care îl și obțin. Astfel este construită Biserica Ursulinelor, care are la bază fosta mănăstire dominicană din secolul XV, deci după 1440. De la vechea biserică s-au mai păstrat câțiva contraforți și intrarea gotică. Lăcașul de cult a trecut prin mai multe șantiere, motiv pentru care astăzi, în interiorul său, vedem elemente de tip baroc. Sub biserică se află catacombele din Sibiu, unde călugării dominicani și-au făcut criptele, potrivit detaliilor oferite de Alexandru Chituță.

Sursa foto: Muzeul Național Brukenthal / Facebook

Catacombele din Sibiu, folosite pentru ritualuri satanice

Tunelurile pline de istorie au trecut prin multe încercări. După 1530, reforma lui Martin Luther produce schimbări drastice. Toată comunitatea germană din Transilvania aderă la Biserica Evanghelică-Lutherană. Astfel se trece de la romano-catolicism la protestantism. Catedrala din centrul Sibiului, care astăzi este evanghelică, a fost romano-catolică. Mănăstirea Ursulinelor se transformă și ea în biserică lutherană.

După 1733, biserica devine a călugărițelor ursuline. O ceremonie pentru primirea acestui ordin a avut loc în incinta unde astăzi funcționează Biserica dintre Brazi. Spațiul a funcționat multă vreme ca școală de fete. Din acea perioadă datează criptele din catacombele din Sibiu. În timpul războiului, subsolul bisericii și a mănăstirii au fost folosite ca adăpost antiaerian și spital. Revoluția a transformat tunelul în casă pentru oamenii străzii sau loc pentru ceremonii oculte realizate de sataniști, spune directorul Muzeului Național Brukenthal. Tot în acea perioadă au fost vandalizate și criptele. Specialiștii muzeului spun că cele cu plachetă din marmură și inscripție aurită erau vizate. Oamenii credeau că acestea ar putea avea în interior obiecte de valoare. Urmele vandalismului se pot vedea și astăzi pe pereții tunelurilor.

„Ce îți atrage atenția din primele momente când intri în catacombe este că unele monumente funerare sunt deschise. Sicriele distruse și osemintele scoase din sarcofag sunt urme lăsate în timp de generațiile care, din curiozitate sau teribilism, au distrus o parte din istoria necunoscută a Sibiului”, spun muzeografii Brukenthal.