Afectată de dezvăluiri de neimaginat despre abuzuri, folosită în lupte politice, Justiția arată de parcă a intrat în sezonul tornadelor.

Cazurile de la DNA Oradea şi Braşov, doar o mică parte dintr-un şir de dezvăluri care au ţinut capul de afiş al publicaţiilor în ultimii ani, dovedesc o dată în plus situaţia în care a fost dusă Justiţia, din cauza intereselor unor grupuri de putere. De parcă nu ar fi fost suficient faptul că, în privinţa conducerii, Direcţia Naţională Anticorupţie a fost ţinută într-o stare de provizorat, din cauza luptelor politice, DNA s-a trezit zilele acestea în centrul unui nou scandal.

Refuzul procurorului interimar şef, Anca Jurma, de a-i fi prelungit mandatul în fruntea DNA a accentuat şi mai mult imaginea dezastruoasă pe care a căpătat-o instituţia, însă, cel mai important, trage un nou semnal de alarmă în privinţa practicilor de intimidare folosite de unii procurori.

Până când va fi numit un şef în fruntea DNA, care să cureţe instituţia, şansa respectării drepturilor cetăţenilor la o justiţie dreaptă rămâne în sarcina CSM, a Inspecţiei Judiciare şi a Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie, care ar putea pune capăt cazurilor de abuzuri.

 

Călin Nistor, interimar la DNA

Procurorul-şef adjunct al DNA Călin Nistor (foto) va asigura conducerea instituţiei, după ce Anca Jurma a anunţat că nu mai doreşte prelungirea mandatului de şef interimar.

Procurorul general Augustin Lazăr a participat marţi la o şedinţă a conducerii DNA şi a decis să nu mai propună un alt procuror-şef interimar. Conform reglementărilor interne, la conducerea DNA rămân, în ordine, procurorii-şefi adjuncţi Călin Nistor şi Marius Iacob, a precizat Augustin Lazăr, citat de Agerpres.

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat luni că Anca Jurma renunţă la nominalizarea pentru funcţia de procuror-şef interimar al DNA, fiind trimisă o adresă în acest sens în timpul şedinţei Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii. „În timpul şedinţei, în timpul deliberărilor, la Secţie s-a primit o declaraţie din partea doamnei Jurma prin care renunţă la consimţământul prealabil acordat. În cazul acesta, Secţia nu avea decât să ia act de voinţa dânsei, de retragere a consimţământului, acordului şi veţi vedea ce va decide Secţia la o şedinţă următoare”, a declarat Toader la CSM.

Potrivit acestuia, secţia de procurori a CSM urmează să se întâlnească joia viitoare, când, probabil, va decide în privinţa şefiei DNA.

Funcţia de procuror-şef al DNA a devenit vacantă după ce Laura Codruţa Kovesi a fost revocată printr-un decret emis pe 9 iulie de preşedintele Klaus Iohannis, care a pus în aplicare o decizie a Curţii Constituţionale. Ulterior, ministrul Justiţiei a propus numirea Adinei Florea ca procuror-şef al DNA. Preşedintele Klaus Iohannis a respins însă această propunere.

 

Procuror cu vechime

Călin Nistor are o vechime de 23 de ani în magistratură şi se află în DNA din 2006. Asfel, este unul din procurorii cu cea mai mare vechime din DNA, structura centrală. În 2013, Daniel Morar îl nominalizase pentru conducerea DNA. În august 2018, când a fost stabilit un grup de lucru în DNA, în contextul achitărilor pe bandă rulantă, Călin Nistor spunea că „Pentru procurori, cel mai mare rebut profesional este o achitare. Când trimiţi în judecată o persoană, trebuie să te asiguri că ai toate probele care să justifice legalitatea şi temeinicia trimiterii în judecată. Achitările pot fi clasificate pe două categorii: imputabile pentru procuror, care sunt cele mai grave, şi neimputabile (...).”

 

Anca Jurma: Abuzurile din Justiție trebuie sancționate

Anca Jurma, care a asigurat interimatul în fruntea DNA, susţine, într-un mesaj publicat marţi, că, dacă există abuzuri în justiţie, atunci ele trebuie sancţionate. De asemenea, a precizat că ea crede „într-o justiţie cu mâinile curate”.

Jurma menţionează că unul dintre obiectivele sale a fost ca dosarele trimise în instanţă de DNA să fie susţinute de probe temeinice, iar anchetele să respecte normele legale. Anca Jurma a informat luni Consiliul Superior al Magistraturii că nu mai doreşte prelungirea mandatului de procuror şef interimar al DNA.

„Nu m-am solidarizat și nu mă voi solidariza cu abuzuri în îndeplinirea actului de justiție, indiferent de către cine s-ar comite. Aceste abuzuri nu trebuie să existe, iar dacă există, ele trebuie sancționate. Cred într-o justiție cu mâinile curate. Nu mă solidarizez însă nici cu maniera în care unii procurori au înțeles să își exprime nemulțumiri profesionale sau personale folosind metode ascunse, nelegale și nedeontologice, nedemne de un magistrat. Cred că s-a ajuns prea departe și cred că a venit momentul ca aceste practici să înceteze”, afirmă fostul procuror şef al DNA.

 

„Nu mai am condițiile necesare”

„Astăzi este ultima zi a mandatului de 6 luni pentru care am fost delegată în funcția de procuror șef al DNA. Am acceptat cu greu această funcție interimară, la solicitarea conducerii Ministerului Public, într-un moment în care DNA se afla într-o situație dificilă. Urma ca în scurt timp să aibă loc o procedură de desemnare a procurorului șef numit, cu un mandat de trei ani. Din rațiuni care nu au depins de mine, aceasta perioadă s-a prelungit până după încheierea celor 6 luni”, suţine Anca Jurma.

„În perioada Sărbătorilor am avut timp să mă gândesc și am ajuns la concluzia că mi-am făcut datoria cum am știut mai bine, cu totală bună credință, echilibru și preocupare pentru bunul mers al instituției, dar că mandatul meu interimar trebuie să se încheie aici. Evenimentele recente, inclusiv folosirea într-un scop injust și denaturarea sensului unei convorbiri private în care căutam soluții, legale și corecte, pentru mai buna desfășurare a activității instituției, m-au determinat să apreciez că nu mai am condițiile necesare pentru a continua să îndeplinesc această funcție conform viziunii și obiectivelor pe care mi le-am propus când am acceptat-o”, îşi justifică Anca Jurma decizia de a refuza prelungirea mandatului de procuror şef interimar al DNA.

 

DNA Oradea, zguduită din temelii. Procurorii înregistraţi, anchetaţi de Secţia specială pentru investigarea magistraţilor

Procurorii din cadrul DNA Oradea, mai precis magistraţii care au fost înregistraţi în timp ce plănuiau cum să intimideze judecătorii „nefavorabili” cauzelor lor, au fost chemaţi, ieri, la Secţia specială pentru investigarea magistraţilor din cadrul Parchetului General. În înregistrare, apar Man Ciprian, Muntean Adrian, Ardelean Ciprian, Pantea Cosmi şi Rus Lucian. Se aşteaptă ca aceştia să dea declaraţii într-un dosar penal deschis in rem, în care posibilele fapte comise constau în şantaj, cercetare abuzivă, abuz în serviciu şi grup infracţional organizat. Dosarul penal a fost deschis în urma înregistrării audio publicate de avocatul Răzvan Dosneanu şi a plângerii depuse de Romanian Community Coalition, reprezentată de Chris Terhes.

„Pe rolul Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, urmare a unui denunţ formulat de o organizaţie non-guvernamentală, s-a constituit un dosar penal având ca obiect conţinutul unor convorbiri dintr-o înregistrare audio apărută în spaţiul public şi care ar fi fost purtate între procurori din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Oradea”, s-a arătat într-un comunicat al Parchetului General.

 

DNA se delimitează

Reacţia DNA nu a întârziat să apară. Sâmbătă, DNA le-a cerut, printrun comunicat, explicaţii procurorilor care ar fi discutat despre acţiunile de intimidare a judecătorilor, delimitându-se deopotrivă de subordonaţii care încalcă legea, codul deontologic al magistraţilor sau de cei care nu respectă drepturile fundamentale ale omului. În acelaşi comunicat s-a mai arătat că Inspecţia Judiciară din cadrul CSM a efectuat un control la Serviciul Teritorial Oradea, unde a reţinut deficienţe manageriale în sarcina celor doi procurori care au condus subunitatea în ultimii ani.

Pe acest fond, Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat că apariţia în spaţiul public a înregistrării are atât o parte rea, cât şi o parte bună. „Partea rea este că se poartă astfel de dialoguri, că actul de Justiţie se abordează în acest fel absolut contrar legii. Partea bună - aceea că aflăm modul de gândire, modul de abordare din partea unor procurori. Aflând adevărul, ştim ce trebuie să facem pentru a pune lucrurile pe făgaşul normal de protecţie a cetăţeanului, a fiecăruia dintre noi”, a afirmat Toader.

CSM şi Inspecţia Judiciară verifică practici de indimidare

Ulterior, în data de 7 ianuarie, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a solicitat Inspecţiei Judiciare, dar şi Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie să efectueze cercetări, cu scopul de a identifica potenţialele practici de intimidare. „Dată fiind gravitatea afirmaţiilor din înregistrările menţionate, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii solicită Inspecţiei Judiciare şi Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie să deruleze, cu maximă operativitate, cercetările care se impun, absolut necesare pentru protejarea efectivă a independenţei judecătorilor şi pentru garantarea respectării drepturilor cetăţenilor la o justiţie dreaptă”, a comunicat CSM. Tot în data de 7 ianuarie, Ministrul Justiţiei a adăugat că ancheta declanşată de Secţia pentru investigarea a infracţiunilor justiţiei va fi de natură să sancţioneze „sever” cele întâmplate la DNA Oradea.

 

Inculpaţi şantajaţi şi cereri de denunţuri grele la DNA Braşov

DNA Ploieşti şi DNA Oradea sunt zguduite din temelii din cauza unor procurori corupţi, iar dezvăluirile privind abuzurile din Justiţie nu se opresc aici. De data aceasta, este vorba despre DNA Braşov.

O nouă acuzaţie gravă apare în dosarul „Romexterra”, instrumentat de procurorul Cornel David-Deca, şeful DNA Braşov, care este învinuit de către unul dintre inculpaţi, Şerban Iulian Tiberiu, că l-ar fi obligat să îi denunţe pe Victor Ponta şi pe fostul deputat Lazăr Dorin Maior.

Totodată, Şerban Iulian Tiberiu a declarat în faţa magistraţilor că ar fi fost şantajat aşa încât să o denunţe şi pe judecătoarea Şerban Mirela din cadrul Curţii de Apel Braşov, soţia fostului vicepreşedinte al Consiliului Suprem al Magistraturii, Alexandru Şerban, scrie Cotidianul.ro. Mai precis, procurorul Cornel David-Deca l-ar fi ameninţat pe Şerban Iulian Tiberiu cu o pedepsă de 7 ani de închisoare, dacă acesta nu i-ar fi executat ordinele, lucru care, de altfel, s-a şi întâmplat.

„În legătură cu procurorul Deca, arăt că acesta când m-a audiat mi-a spus că în ipoteza în care nu declar ce doreşte dânsul să am grijă că voi rămîne cu condamnarea din dosarul de lipsire de libertate de 7 ani, lucru care s-a şi întîmplat. Procurorul Deca mi-a cerut să intervin pe lîngă inculpatul Costin pentru ca acesta să facă împreună cu mine denunţul împotriva domnului Ponta, omul politic!”, a declarat Şerban Iulian Tiberiu, în 30 mai 2018, în cadrul audierilor de la Curtea de Apel privind dosarul 4753/62/2015.

Mai mult, magistraţii au rămas nepăsători şi în faţa declaraţiilor potrivit cărora acelaşi procuror, şeful DNA Braşov, i-ar fi cerut lui Şerban Iuliu Tiberius să facă un denunţ şi împotriva judecătoarei Şerban Mirela. Tot în acelaşi dosar, Maior Florina le-a declarat anchetatorilor că procurorul Cornel David-Deca i-a cerut să-şi denunţe propriul soţ, pe Dorin Maior Lazăr.

 

CSM nu a reacţionat

Cu toate acestea, instanţa nu a trimis dosarul la DNA şi nici nu a făcut vreo sesizare privind faptele demascate de inculpat de-a lungul audierii, potrivit Cotidianul.ro. Amintim că Inspecţia Judiciară l-a trimis în judecată disciplinară pe procurorul-şef DNA Braşov, Cornel David-Deca, pentru „exercitarea funcţiei cu (...) gravă neglijenţă, dacă fapta nu întruneşte elementele constitutive ale unei infracţiuni. Sancţiunea disciplinară nu înlătură răspunderea penală”, însă procurorii din CSM au respins această acţiune.