Din cuprinsul articolului
Moartea unui fost președinte al României este un eveniment care încă nu s-a petrecut, în țara noastră, toți foștii șefi de stat - Ion Iliescu, Emil Constantinescu, Traian Băsescu, Klaus Ioannis - fiind încă în viață.
Desigur, cu excepția lui Nicolae Ceaușescu, care a fost executat pe 25 decembrie 1989, la Târgoviște, după ce a fost condamnat pentru genocid și subminarea economiei naționale, așa că nu a avut parte de niciun fel de protocol specific șefilor de stat.
Și, de asemenea, de Regele Mihai, care a beneficiat de funeralii naționale, în calitate de fost șef al statului, dar e vorba de un monarh, nu de un președinte.
Ce se face la moartea unui președinte
Potrivit legii, atunci când un (fost) președinte moare, decesul este constatat de reprezentanții Serviciului de Protecție și Pază (SPP), cei care au datoria legală de a-i proteja pe demnitarii statului și pe foștii șefi de stat.
După constatarea decesului unui fost președinte, SPP anunță Secretariatul General al Guvernului (SGG), care, la rândul său, îl anunță pe premierul în funcție. Abia apoi se face anunțul public, oficial.
Urmează, tot potrivit legii, o procedură oficială destul de stufoasă, care să reflecte rangul celui decedat. Se decid câteva zile de doliu național, în care au loc ceremonii speciale ale instituțiilor statului, cu onoruri militare.
Și, deși procedua pentru moartea unui președinte nu este reglementată explicit într-un singur act normativ, ceremoniile sunt definite prin legile specifice SPP, Administrației Prezidențiale, Guvernului, Ministerului Apărării și altor instituții cu atribuții în domeniu.
Funeralii Regele Mihai Sursa foto: EVZ
Legile și procedurile relevante
Legea 215/2016 prevede următoarele:
Articolul 17(1) Funeraliile de stat sunt ceremonii oficiale organizate de Guvern în cazul decesului Președintelui României și al foștilor șefi de stat ai României.(2) Funeraliile de stat includ și onoruri militare.
Actele normative incidente pot fi:
-
Legea 215/2016 – privind drapelul României și onorurile militare
-
Hotărârea de guvern privitoare la declararea doliului național
- Decrete prezidențiale specifice
După ce - după caz - familia sau administrația prezidențială anunță moartea unui fost sau actual șef de stat, toate instituțiile prezintă condoleanțe oficiale.
Apoi, Guvernul României se întrunește de urgență pentru a emite HG de declararea a numărului de zile de doliu național, care pot să fie de la una la trei.
În timpul zilelor de doliu național, drapelul României este coborât în bernă la toate instituțiile publice, la ambasade, pe navele militare precum și pe multe alte clădiri publice.
De asemenea, de obicei unele manifestări publice în timpul doliului național sunt suspendate sau amânate.
Ce instituții se implică în funeraliile unui fost președinte
La funeraliile unui fost șef de stat au atribuții de protocol Ministerul Apărării Naționale (MApN), Biserica Ortodoxă Română (sau o altă biserică, în funcție de religia celui decedat - de exemplu fostul președinte Klaus Iohannis este de confesiune Lutherană) precum și serviciile de protocol.
Înmormântarea unui fost șef de stat se face cu participarea Gărzii de Onoare, se trag salve de tun sau de armă, se intonează Imnul de stat și sicriul este drapat în tricolor.
Sicriul cu trupul neînsuflețit al unui fost președinte va fi depus într-un loc simbolic, care ar putea fi Palatul Cotroceni - sediul Administrației Prezidențiale, Ateneul Român sau Catedrala Neamului.
E important de precizat și că, potrivit Legii 215/2016, foștii președinți sunt înmormântați cu onoruri militare, iar familia beneficiază de asistență de stat pentru organizarea funeraliilor.
De asemenea, toate ceremoniile sunt, de obicei, transmise în direct de televiziuni.
