Social
Tinerii, dornici să locuiască în casa părinților cât mai mult timp. De ce amână momentul mutării
Tineri. Sursa foto: Freepik
Din cuprinsul articolului
Vârsta la care tinerii aleg să plece din casa părinților este ridicată în multe state europene. Potrivit Eurostat, în 2024, media la nivelul Uniunii Europene a fost de 26,2 ani, ușor sub nivelul din 2023 (26,3 ani). De la începutul măsurătorilor, în 2002, valorile au variat între minimul de 26,1 ani, atins în 2019, și maximul de 26,8 ani, înregistrat în 2006.
Puțini tineri pleacă de acasă înainte de 27 de ani
În România, vârsta medie la care tinerii se mută pe cont propriu este de 27,3 ani, peste media europeană.
Printre statele unde tinerii rămân cel mai mult în casa părinților se numără Croația (31,3 ani), Slovacia (30,9 ani), Grecia (30,7 ani), Italia (30,1 ani) și Spania (30 de ani). La polul opus, tinerii pleacă cel mai devreme în Finlanda (21,4 ani), Danemarca (21,7 ani) și Suedia (21,9 ani).
Cheltuielile zilnice, principala problemă
Unul dintre motivele principale îl reprezintă costurile mari cu locuințele. În 2023, aproape 10% dintre tinerii europeni cu vârste între 15 și 29 de ani locuiau în gospodării unde peste 40% din venitul disponibil era cheltuit pe locuință, procent mai ridicat decât în cazul populației generale (8,2%).
Diferențele sunt semnificative de la o țară la alta. Grecia și Danemarca au cele mai ridicate ponderi din venit alocate locuinței, 30,3% respectiv 28,9%, în timp ce Germania (14,8%), Suedia (13,5%) și Țările de Jos (15,3%) se situează la un nivel intermediar. În schimb, cele mai mici valori s-au înregistrat în Croația (2,1%), Cipru (2,8%) și Slovenia (3%).
Angajați
Mutarea, pas tot mai dificil de făcut pentru tineri
În România, tinerii cu vârste între 15 și 29 de ani cheltuiesc, în medie, 6,4% din venitul disponibil pentru locuință, comparativ cu 4,7% cât reprezintă această pondere la nivelul întregii populații.
Totuși, în România, momentul plecării de acasă coincide adesea cu începutul facultății. Mulți tineri părăsesc localitățile natale pentru a urma studiile universitare în marile centre universitare, precum București, Cluj, Iași sau Timișoara.
Deși se mută cu chirie sau la cămin, independența lor este mai degrabă simbolică. În cele mai multe cazuri, părinții rămân cei care acoperă costurile majore: chiria, utilitățile, cheltuielile de întreținere și, adesea, o parte importantă din banii de buzunar. Astfel, tinerii experimentează viața pe cont propriu, dar fără a avea responsabilitatea financiară deplină.
Această situație explică și de ce, după finalizarea studiilor, mulți aleg să revină în casa părinților până când reușesc să își găsească un loc de muncă stabil și să își întemeieze o familie.
