Constatăm cu tristețe că acest program nu este încă implementat în 11 județe din România – Buzău, Constanţa, Covasna, Dolj, Mehedinţi, Neamţ, Sălaj, Satu Mare, Suceava, Teleorman, Vâlcea – iar principalii responsabili cu privire la aplicarea acestuia sunt Consiliile Județene. Este penibil cum elevilor le sunt puse astfel de piedici, iar în loc ca autoritățile să contribuie la combaterea abandonului școlar, se pare că acestea ajută la creșterea acestuia. Din informațiile pe care le avem, în unele zone din țară se va începe distribuirea acestui program abia după 10 ianuarie 2019”, a declarat pentru EVZ Petru Apostoaia, președintele Consiliului Națíonal al elevilor (CNE).

La țară, „cornul și laptele” hrănește și restul familiei

În mediul rural, elevilor care provin din medii defavorizate programul „Cornul și Laptele” le este foarte util. Mai ales că aceștia iau ce mai rămâne și pentru frații lor de acasă sau familie. Am vrut să obținem un punct de vedere al responsabililor cu aplicarea programului, dar niciun președinte de consiliu din cele 11 județe nu a fost de găsit. Singurul care ne-a răspuns a fost vicepreședintele Consiliului Județean Constanța, Claudiu Iorga Palaz, care ne-a comunicat că problema ridicată nu este de competența domniei sale.

 

Deși este ilegal, fondul școlii încă funcționează

De asemenea, Consiliul Elevilor atrage atenția cu privire încă la metoda comunistă interzisă prin lege și anume fondul școlii. „Încă se strânge fondul școlii, sub diverse metode. De obicei, Asociația de Părinți recurge la astfel de practici. Dacă învățământul este gratuit, de ce trebuie ca aceștia să cumpere cretă, să renoveze săli de clasă? Copiii ai căror părinți refuză să contribuie prin „donație” la acest fond, sunt stigamtizați de către colegi”, a declarat, pentru EVZ, Petru Apostoaie.

Învățământul de stat este, potrivit Legii educației naționale nr. 1/2011, gratuit, numai că în unele școli elevilor sau părinților li s-a cerut să contribuie cu bani pentru asigurarea bunei desfășurări a cursurilor.

 

Bani „la negru” în școli

Iulian Cristache (foto), președintele Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți explică pentru EVZ că „peste 90% dintre școli au Consilii Reprezentative ale Părinților (CRP) și nu asociații cu personalitate juridică.

Încă se strâng în continuare „bani la negru” prin interpuși, prin reprezentanții claselor astfel încât să se ajute la amenajarea acestora. Din păcate, domnii directori încă reușesc să își atragă părinți servili, care nu reprezintă interesul celorlalți părinți, adică nici interesul copiilor. Noi avem o problemă în respectarea legii, în tot ce înseamnă sistem de învățământ. Când vom avea un ministru al Educației (n.r. – momentan, Rovana Plumb e ministru interimar), vom întreprinde demersurile necesare astfel încât să modificăm regulamentul, iar CRP-urile să nominalizeze atât din cadrul acestuia membri în cadrul Consiliului de Administrație, cât și din asociațiile cu personalitate juridică”.

Se dorește întărirea asociațiilor cu personalitate juridică, iar în opinia șefului federației de părinți acest lucru este necesar pentru a pune în aplicare programe de tipul „școală după școală”. Numai că directorii refuză categoric acest lucru. Avantajul unui astfel de program ar fi reducerea abandonului școlar, iar părinții ar avea astfel posibilitatea să își lase copii pe mâini bune până când vin de la serviciu.

 

Răspunsul psihologului: Copiii ai căror părinți nu contribuie la fondul școlii, stigmatizați de profesori

 

„Stigmatizarea legată de aspectul financiar este resimțită de copii ca un complex de inferioritate. Aceste complexe duc la stimă de sine scăzută și construiesc tot felul de credințe toxice : banii scindează oamenii, nu este la fel de bun ca restul sau nu merită. Cel mai important este felul în care părinții gestionează situația”, ne-a declarat psihologul Claudia Soare.

 

Te-ar putea interesa și: