Satul din Neamț în care au mai rămas doar 30 de vaci. Fermierii vând laptele la prețuri prea mici

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Producția de lapte din satul Țibucani, județul Neamț, se confruntă cu un declin accentuat, după ce numărul vacilor a scăzut de la câteva sute la aproximativ 30, potrivit Forbes Romania.

Fermierii spun că prețul primit pentru lapte, de numai 1,50 lei pe kilogram, nu mai acoperă cheltuielile de producție, în timp ce produsul ajunge la raft cu 11-12 lei. Situația reflectă dificultățile cu care se confruntă fermele mici din România, pe fondul creșterii costurilor și al presiunilor financiare din agricultură.

Din sute de gospodării cu animale au mai rămas doar câteva zeci de vaci

În Țibucani, un sat cu aproximativ 700 de gospodării din județul Neamț, creșterea vacilor, cândva o activitate obișnuită pentru localnici, riscă să dispară. În prezent, în întreaga localitate au mai rămas aproximativ 30-33 de bovine, potrivit declarațiilor fermierilor prezentate la ZF Agrobusiness & Food Summit 2026.

Iuliana Gherasim, mic producător din localitate, a explicat că, în urmă cu mai mulți ani, aproape fiecare gospodărie avea una, două sau chiar trei vaci. Situația s-a schimbat însă pe măsură ce activitatea a devenit tot mai greu de susținut financiar.

Cum păstrezi murăturile după ce ai deschis borcanul, ca să nu se strice

Pensie de invaliditate: cine poate beneficia de acest drept? Cum se obține și ce acte sunt necesare

Fermierii spun că prețurile oferite de colectorii de lapte nu reflectă cheltuielile necesare pentru întreținerea animalelor și obținerea producției. În aceste condiții, tot mai mulți localnici renunță la creșterea bovinelor.

Laptele este cumpărat cu 1,50 lei kilogramul. Producătorii cer cel puțin 5 lei

Una dintre principalele probleme semnalate de producătorii din Țibucani este diferența dintre prețul primit la poarta fermei și cel plătit de consumatori.

Potrivit Iulianei Gherasim, colectorii achită aproximativ 1,50 lei pentru un kilogram de lapte. În schimb, produsul ajunge să fie comercializat cu 11-12 lei, în funcție de produs și de punctul de vânzare.

Producătoarea consideră că un preț de cel puțin 5 lei pentru kilogram ar fi necesar pentru ca activitatea să poată continua în condiții sustenabile.

Cheltuielile nu se limitează la hrana animalelor. Fermierii trebuie să suporte costurile pentru recoltarea și depozitarea furajelor, întreținerea gospodăriilor și munca necesară zilnic pentru îngrijirea bovinelor.

Gherasim a precizat că numai cosirea, greblarea și adunarea furajelor ajung să coste aproape 15 lei pentru o prăjină de teren.

Costurile agricole cresc, iar prețurile de vânzare pun presiune pe producători

Problemele semnalate în Neamț se înscriu într-un context mai larg de dificultăți pentru agricultura românească și europeană.

Datele Eurostat pentru trimestrul al doilea din 2026 arată că prețurile produselor agricole au scăzut, la nivelul Uniunii Europene, cu 5,8% față de aceeași perioadă a anului precedent. În același interval, prețurile inputurilor agricole au crescut în medie cu 4,7%.

România s-a numărat printre statele membre cu cele mai mari majorări ale costurilor de producție. Prețurile inputurilor agricole au crescut cu 11,7%, a doua cea mai mare majorare din Uniunea Europeană, după Lituania.

Fermă de vaci. Sursa foto: Dreamstime.com

Pentru fermele mici, diferența dintre veniturile obținute și cheltuielile necesare desfășurării activității poate deveni dificil de compensat. În cazul producătorilor de lapte, această presiune se adaugă cheltuielilor permanente pentru hrana și îngrijirea animalelor.

Patru din zece companii agricole au probleme financiare

Dificultățile economice sunt vizibile și în situația financiară a companiilor din domeniu.

Potrivit datelor prezentate de CITR la ZF Agrobusiness & Food Summit 2026, aproximativ 40% dintre companiile agricole analizate se confruntă cu probleme financiare. Dintr-un total de aproximativ 4.000 de firme din sectoarele culturilor agricole și creșterii animalelor, 1.700 sunt considerate restructurabile sau aflate în insolvență iminentă.

Aceste companii cumulează datorii de aproximativ 37 de miliarde de lei și au în jur de 21.000 de angajați.

Totodată, numărul insolvențelor în România a crescut cu aproximativ 12% în primele nouă luni din 2026, comparativ cu perioada similară din 2025. Agricultura și construcțiile s-au numărat printre sectoarele cu cele mai mari creșteri.

Reprezentanții CITR atrag atenția că insolvența este un indicator întârziat, care reflectă acumularea dificultăților financiare din ultimii trei-patru ani, nu doar problemele apărute în 2026.

Producătorii cer sprijin pentru păstrarea fermelor mici

Pentru fermierii din Țibucani, continuarea activității depinde de îmbunătățirea prețurilor de achiziție și de existența unor forme de sprijin care să permită menținerea animalelor.

Printre soluțiile solicitate se numără subvențiile pentru bovine și un preț mai echitabil pentru laptele livrat colectorilor.

Cazul localității din Neamț arată dificultățile întâmpinate de producătorii care nu au capacitatea financiară de a-și procesa singuri laptele și depind de intermediari pentru valorificarea producției.

Dacă această tendință continuă, producția de lapte la scară mică riscă să piardă tot mai mulți producători, iar gospodăriile tradiționale să renunțe definitiv la creșterea animalelor.