Tanczos Barna propune menținerea sistemului antigrindină după pagubele din Vrancea

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Ministrul interimar al Agriculturii, Tanczos Barna, a anunțat că va propune menținerea sistemului antigrindină pentru încă cel puțin doi ani, după pagubele produse recent în podgoriile din județul Vrancea și solicitările repetate formulate de viticultorii vrânceni.

Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă organizate pe fondul dezbaterilor privind suspendarea activității sistemului antigrindină și impactul fenomenelor meteorologice extreme asupra agriculturii.

Tema a devenit una centrală în ultimele săptămâni, după furtunile cu grindină care au afectat masiv culturile viticole din zona Vârteșcoiu – Faraoanele.

„Non-acţiunea nu cred că este o soluţie pe termen lung”, a declarat Tanczos Barna, explicând că lipsa unor intervenții eficiente poate genera pierderi importante pentru fermieri și costuri suplimentare pentru stat.

De ce au cămășile bărbaților nasturii pe dreapta, iar cele ale femeilor pe stânga?

Cea mai valoroasă monedă, pusă în pericol de explozia AI și computerele cuantice

Sistemul funcționează fără o strategie actualizată

Ministrul interimar a precizat că actualul sistem antigrindină funcționează într-un cadru juridic incomplet și fără o strategie actualizată care să reglementeze clar continuarea activității.

„Nu există astăzi o strategie actualizată şi nici un cadru normativ suficient de clar pentru continuarea activităţii în condiţii stabile”, a explicat oficialul.

În același timp, Tanczos Barna a atras atenția asupra costurilor ridicate generate inclusiv de suspendarea activității sistemului. Potrivit acestuia, doar paza și securizarea punctelor de lansare costă anual aproximativ 87 de milioane de lei.

„Şi suspendarea activităţii generează costuri foarte mari. Numai cheltuielile pentru pază şi conservare sunt de ordinul zecilor de milioane de lei”, a afirmat ministrul.

Grindina a afectat sute de hectare de viță-de-vie

Subiectul a revenit în atenția publică după furtuna violentă din 12 mai 2026, care a provocat pagube importante în podgoriile din Vrancea.

Grindină. Sursă foto: Freepik

Potrivit informațiilor, între 300 și 900 de hectare de viță-de-vie au fost afectate de grindină în zona Vârteșcoiu – Faraoanele. Mai mulți viticultori au reclamat pierderi aproape totale ale producției.

În urma acestor evenimente, Federația Viticultorii Vrânceni a solicitat oficial reluarea activității Stației Antigrindină Focșani.

Președintele federației, Toader Manole, a declarat că sistemul a protejat ani la rând culturile viticole din județ și poate fi repus rapid în funcțiune.

„Staţia Antigrindină Focşani dispune de aproximativ 500 de rachete pe stoc şi poate deveni operaţională într-un termen foarte scurt”, a transmis Toader Manole.

Potrivit datelor prezentate de federație, cele 12 puncte de lansare din Vrancea protejează peste 150.000 de hectare agricole.

Prefectura Vrancea cere reactivarea sistemului

Tema a fost analizată și în cadrul unei ședințe tehnice organizate pe 19 mai 2026 de prefectul județului Vrancea, Liviu Macovei.

La întâlnire au participat reprezentanți ai instituțiilor agricole, ai Unității de Combatere a Căderilor de Grindină Moldova și ai viticultorilor din județ.

Conform datelor prezentate în ședință, peste 600 de hectare de viță-de-vie au fost afectate de grindină.

Ulterior, prefectul Liviu Macovei a anunțat că a solicitat oficial reactivarea sistemului și susține deschiderea parțială a celor 12 puncte de lansare exclusiv pentru protejarea podgoriilor.

Sistem antigrindină. Sursa foto: Facebook/Sistemul Național Antigrindină

„Nu putem rămâne pasivi în faţa unor astfel de fenomene extreme”, a transmis prefectul într-o postare publicată pe Facebook.

Fermierii rămân împărțiți în privința eficienței sistemului

Dezbaterea privind sistemul antigrindină rămâne una sensibilă în mai multe județe agricole, inclusiv Vrancea, Prahova și Buzău.

În timp ce viticultorii susțin reluarea intervențiilor pentru protejarea culturilor, o parte dintre fermierii din sectorul culturilor de câmp afirmă că lansările de rachete ar contribui la diminuarea precipitațiilor și la accentuarea secetei pedologice.

Întrebat despre aceste critici, Tanczos Barna a declarat că decizia privind viitorul sistemului trebuie fundamentată pe studii și date științifice.

„Trebuie să găsim o soluţie prin dialog şi printr-o analiză bazată pe date şi studii de specialitate”, a spus ministrul interimar al Agriculturii.

Acesta a precizat că specialiștii vor analiza în perioada următoare atât eficiența actualului sistem, cât și alternativele utilizate în alte state europene.

Viitorul sistemului urmează să fie decis de noul Guvern

În județul Vrancea, sistemul antigrindină funcționează din 2016 și include puncte de lansare în localități precum Panciu, Bolotești, Ruginești, Vârteșcoiu, Urechești și Țifești.

Pentru una dintre cele mai importante regiuni viticole din România, miza rămâne protejarea culturilor în contextul intensificării fenomenelor meteorologice extreme.

Decizia finală privind viitorul sistemului antigrindină urmează să fie analizată de viitorul Guvern, într-un context în care autoritățile încearcă să găsească un echilibru între protejarea agriculturii și preocupările legate de impactul intervențiilor asupra precipitațiilor.