Politica
Summitul din Alaska. Întâlnire Trump–Putin după șase ani. Pacea în Ucraina și mizele pentru Europa
Trump și Putin / sursa foto: dreamstime.com
Din cuprinsul articolului
Preşedinţii Donald Trump şi Vladimir Putin se vor întâlni vineri faţă în faţă, după şase ani în care Trump a revenit la Casa Albă, iar liderul de la Kremlin şi-a pus în aplicare planul vechi de a controla Ucraina. Summitul, al cărui obiectiv imediat este să aducă pacea în Ucraina, are însă implicaţii majore şi pentru Europa şi reprezintă totodată un test de imagine pentru două personalităţi cu orgolii puternice.
În timpul întâlnirii de la Helsinki din 2018, președintele american Donald Trump și omologul său rus Vladimir Putin au stârnit îngrijorarea aliaților SUA printr-o întrevedere, în care Trump a părut să-i ia apărarea lui Putin în fața propriilor servicii de informații, în ceea ce privește acuzațiile de interferență a Rusiei în alegerile americane.
Trump, față în față cu Putin
Astăzi, Trump afișează o poziție publică diferită. Vineri, acesta urmează să ajungă în Alaska, în contextul unui conflict tot mai tensionat între Rusia și Ucraina.
Trump este tot mai iritat de refuzul Kremlinului de a negocia o încheiere a războiului și de atacurile rusești asupra orașelor ucrainene. Mulți se întreabă dacă la Anchorage se va contura o versiune mai fermă a fostului președinte american sau dacă acesta va reveni la vechiul său stil conciliant.
Pentru aliații din NATO, în special cei din apropierea granițelor Rusiei – Polonia, Estonia, Lituania și Letonia decizia lui Trump ar putea avea consecințe strategice. Cât despre Ucraina, după peste trei ani de lupte crâncene, miza este una existențială.
Vladimir Putin. Sursa foto: x.com
Între negocieri și incertitudine
Deși, în ultimele luni, Trump a adoptat un ton mai dur în declarațiile privind Rusia, el are un istoric îndelungat de încercări de a-l atrage pe Putin într-un dialog favorabil. După invazia rusă din 2022, Trump s-a ferit să-l critice direct pe liderul de la Kremlin. În schimb, Putin l-a lăudat pentru deschiderea sa.
„Este rezonabil să ne temem că Trump va fi păcălit de Putin și va încheia un acord dezastruos în detrimentul Ucrainei”, a avertizat Dan Fried, diplomat american și analist la Atlantic Council. Administrația Trump încearcă acum să modereze așteptările legate de întâlnirea din Alaska, descriind-o drept „un exercițiu de ascultare”, potrivit purtătoarei de cuvânt Karoline Leavitt.
Trump a mers mai departe și a declarat miercuri că, în funcție de cum decurge discuția, „ar putea media o a doua întâlnire care să îl includă atât pe Putin, cât și pe Zelenski”. Între timp, îngrijorările persistă în Ucraina, care se teme că o eventuală înțelegere între Trump și Putin ar putea fi parafată fără consultarea Kievului. Zelenski a afirmat că dorește mai întâi un armistițiu și apoi garanții de securitate solide.
Negocieri incerte cu Rusia
Pe fondul frustrării tot mai mari față de lipsa de cooperare a Rusiei, Trump a început să aplice presiuni economice indirecte, impunând recent o taxă suplimentară de 25% asupra importurilor de petrol indian provenit din Rusia. Totuși, măsurile mai dure promise, precum sancțiuni financiare extinse, au fost amânate.
„Deși tonul Casei Albe s-a schimbat, acesta nu a fost urmat de o extindere a sancțiunilor americane”, a remarcat Nicholas Fenton, analist la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale.
Trump însuși a declarat că își poate da seama „în două minute” dacă Putin este dispus la concesii. „S-ar putea să spun: mult noroc! Continuați să luptați. Sau s-ar putea să spun: putem ajunge la un acord”, a spus el. În paralel, Trump nu și-a ascuns ambiția de a primi Premiul Nobel pentru Pace și continuă să-și promoveze imaginea de „negociator suprem”.
Însă fostul consilier de securitate națională, John Bolton, a avertizat: „Trump nu înțelege că, atunci când negociezi cu cineva ca Putin, nu este vorba de emoții, ci de un calcul rece”. Într-o postare recentă pe rețelele sociale, Trump s-a plâns că „mass-media foarte nedreaptă lucrează la întâlnirea sa cu Putin”, acuzându-i pe „ratații concediați” precum Bolton de distorsionarea realității, scrie reuters.
