Studiu CURS: Mame copleșite, epuizate emoțional și copii vulnerabili

părinți / sursa foto: dreamstime.com

Centrul de Sociologie Urbană și Regională (CURS) a realizat un sondaj contrat pe percepțiile mamelor cu privire la dependențele copiilor lor. Asociația „Eu te-am făcut, eu te iubesc” trage un semnal de alarmă în urma unui sondajului  realizat în perioada 23 iunie – 4 iulie 2025, la nivel de țară în care arată că „mamele sunt în burnout, iar adicția de ecrane este percepută ca fiind mai periculoasă decât adicția de droguri”.

Studiu CURS: Mame copleșite, epuizate emoțional și copii vulnerabili

Un studiu derulat pe un eșantion de 1.000 de mame din România, toate având peste 30 de ani, scoate la iveală o situație alarmantă: multe dintre acestea se confruntă cu stări accentuate de epuizare, în timp ce copiii lor întâmpină dificultăți de natură emoțională.

În același timp, încrederea mamelor în instituțiile statului este scăzută. Cercetarea a fost realizată prin interviuri directe, desfășurate la domiciliul participantelor, iar marja de eroare este de ±3,1%, pentru un nivel de încredere de 95%.

Mamele, între epuizare și îngrijorare: impactul asupra copiilor

Studiul evidențiază contrastul puternic dintre satisfacțiile maternității și provocările psihologice asociate. Deși multe mame declară că își găsesc împlinirea în rolul de părinte, același rol vine la pachet cu stări frecvente de oboseală și anxietate. O proporție semnificativă dintre acestea afirmă că nu reușesc să-și aloce nici măcar o oră pe săptămână pentru activități personale.

Pe de altă parte, cercetarea atrage atenția și asupra stării emoționale a copiilor. Aceștia manifestă probleme precum anxietatea, dificultăți de concentrare sau comportamente impulsive. Percepțiile părinților asupra acestor probleme variază în funcție de nivelul lor de educație: „de la hiperactivitate și anxietate raportate de mamele cu studii superioare, până la probleme vizibile de comportament semnalate de cele cu studii reduse”.

Sprijinul mamelor, între familie și lipsa de opțiuni instituționale

Pentru cele mai multe mame, sprijinul vine în principal din cercul apropiat — partenerul de viață sau membrii familiei. Interacțiunea cu specialiștii este extrem de redusă, doar 5% dintre mame apelând la ajutor profesional.

În același timp, aproape una din cinci femei recunoaște că nu caută sprijin din nicio direcție. Persistența prejudecăților legate de sănătatea mintală și de vizitele la psiholog contribuie semnificativ la evitarea resurselor instituționale.

Violența domestică, o realitate ignorată

Fenomenul violenței în familie rămâne în mare parte ascuns vederii publice, în ciuda impactului său. 35% dintre mame afirmă că au cunoscut persoane afectate de violență domestică. Cu toate acestea, nivelul de informare rămâne scăzut: 34% dintre respondente nu știu că există servicii dedicate sprijinirii victimelor. Adăposturile și serviciile specializate sunt greu accesibile sau insuficient promovate. Trei din zece mame consideră că autoritățile, fie ele poliția sau serviciile sociale, intervin inadecvat, iar 36% evaluează negativ măsurile de protecție oferite victimelor.

Peste o treime dintre mame (35%) spun că au cunoscut victime ale violenței domestice, însă 34% nu știu de existența serviciilor de sprijin, iar adăposturile și asistența specializată sunt aproape invizibile. Trei din zece mame consideră că poliția și serviciile sociale răspund ineficient, iar 36% evaluează negativ protecția victimelor.

Percepția pericolelor s-a schimbat: ecranele, o îngrijorare majoră pentru părinți

În percepția generală a pericolelor, drogurile continuă să ocupe primele poziții în rândul mamelor din România. Substanțele interzise precum drogurile de mare risc (88%), marijuana (84%) și etnobotanicele (80%) sunt considerate cele mai serioase amenințări.

Cu toate acestea, atunci când discuția se îndreaptă către riscurile care îi pot afecta direct pe propriii copii, prioritățile se schimbă. Dispozitivele electronice – în special telefonul, tableta și televizorul – sunt percepute ca având un impact negativ major.

Nu mai puțin de 91% dintre mame consideră utilizarea excesivă a telefonului drept un comportament grav sau foarte grav, plasând această problemă aproape la același nivel de îngrijorare cu consumul de droguri.

Diferențe majore între viața de la oraș și cea de la sat

În studiul CURS se evidențiază contrastul semnificativ dintre mediul urban și cel rural în ceea ce privește creșterea și educația copiilor. În orașe, părinții – în special mamele – petrec mai mult timp cu cei mici și beneficiază de acces mai bun la resurse educaționale. În schimb, în zonele rurale, lipsa acestor resurse, alături de influențele negative din comunitate, ridică probleme serioase.

De exemplu, în timp ce în mediul urban părinții sunt îngrijorați de impactul rețelei TikTok asupra copiilor, în rural, Facebook este perceput ca o platformă problematică.

Părinți fără repere clare și implicarea redusă a taților

Cercetarea mai scoate la iveală un fenomen îngrijorător: mulți părinți se simt lipsiți de repere în procesul de creștere a copiilor. Doar 42% dintre tați declară că sunt activ implicați în educația copiilor, comparativ cu 77% dintre mame.

Totodată, părinții par să ignore sau să subestimeze anumite riscuri – de la obiceiurile alimentare nesănătoase, până la pericolele asociate conținutului digital.

Raportul descrie o realitate complexă: „Mame copleșite, copii vulnerabili și o națiune de părinți fără hartă”.  În acest context, autorii studiului atrag atenția asupra necesității unor măsuri coerente și credibile, care să susțină părinții și să reducă dezechilibrele dintre mediile sociale, se mai arată în studiu.