Contrabanda cu alcool este un obicei mai vechi în România. La doar câțiva ani după capitularea lui Alexandru Ioan Cuza, din 1866, elita bucureșteană se înghesuia în barurile din Capitală. Cum cererea pe piață a devenit din ce în ce mai mare, comercianții și-au permis să crească prețul alcoolului la 7 lei pe decalitru, băturile spirtoase fiind cele taxate cu cea mai mare asprime. Constantin Bacalbașa, unul dintre ziariștii de la acea vreme și fost președinte al Sindicatului Ziariștilor, povestește câteva metode complet inedite pe care le foloseau contrabandiștii pentru a aduce alcool în București.

„Grup organizat”

Chiar dacă metodele de contrabandă erau cel puțin neobișnuite, procesul în sine nu era foarte greu de înțeles. Mai multe categorii sociale se înțelegeau cu fabricanții, care aveau „distileriile” instalate în afara orașului. Se formaseră lanțuri întregi de contrabandă, cu șefi în fruntea lor, care se ocupau exclusiv de acest lucru, deoarece la aducea câștiguri î n s e m n a t e . Bacalbașa a fost inclusiv „șef al birourilor axizelor”, ceea ce i-a permis să afle tot felul de povești despre felul în care perceptorii și controlorii comunali erau fentați pentru ca băuturile spirtoase să poată fi introduse în oraș.

Convoiul și bocitoarele

Poate cea mai neobișnuită metodă din anii 1871-1877 era utilizarea înmormântărilor pentru a face contrabandă cu alcool. În repetate rânduri, un convoi mortuar reușea să treacă fără probleme de barieră, sub pretextul nevoii de a intra în oraș pentru a duce defunctul la cimitir. Preotul era șeful contrabandei, având alături de el mai multe femei care jeleau mortul. Doar că în sicriul lângă care se vărsau lacrimi, dacă s-ar fi ridicat capacul coșciugului, s-ar fi găsit cutii de tinichea pline cu spirt. Exact la ce apelează, de cele mai multe ori, un om aflat într-o suferință reală.

Surpriza de sub coviltir

Românii aveau diverse metode pentru a fenta autoritățile. Găzarii se foloseau de garnițe cu două funduri, deasupra era petrolul, iar dedesubt ascundeau spirtul, romul sau coniacul. Geamgii umblau cu cutii măsluite, în care introduceau un tub de tinichea ce conținea spirt. Lemnarii încărcau căruțele cu leme de pădure, doar că printre acestea existau câteva trunchiuri mai groase care erau scobite pentru ca în interior să fie strecurate cutii de tinichea pline cu spirt. Celebrele trăsuri de Hereasca, acoperite de coviltir, erau adesea folosite de contrabandiști. Pe toată întinderea coviltirului, bine acoperit și căptușit, era ascunsă o cutie de tinichea plină cu spirt.

 

În zilele noastre

Nici în zilele noastre românii nu duc lipsă de imaginație atunci când trebuie să ascundă alcoolul și țigările de ochii vigilenți ai polițiștilor. În februarie anul acesta, oamenii legii au găsit în Reșița și au confiscat alcool și țigări de contrabandă în valoare de 27.000 de mii de lei. Trei femei de peste 50 de ani au reușit să ascundă 25.380 de țigarete de diferite mărci și 55,5 litri de băuturi alcoolice. Polițiștii au avut, însă, o surpriză atunci când au efectuat controlul în piața agroalimentară „Intim” din Reșița. Locul în care a fost pitită marfa se potrivea cu numele pieței. Era chiar toaleta!

Ceva asemănător s-a petrecut și în luna noiembrie a anului trecut. Pe atunci, polițiștii de frontieră din Calafat au prins un bulgar pe la 43 de ani, care încerca să aducă în România, ilegal, 2.600 de pachete cu țigări și 66 de sticle cu alcool. În cazul acesta, vecinul nostru a fost mai puțin inventiv. A încercat să le ascundă sub mai multe cutii cu prăjituri.