EPISODUL 4: Ani în şir, familia Brîncovianu a asistat neputincioasă la un spectacol absurd: magistraţii nu se hotărau dacă sunt competenţi să judece. Între timp, iniţiatorul procesului a murit.

Mehedinţeanul Constantin C. Brîncovianu încearcă din 2004 să recupereze, în instanţă, două terenuri situate pe malul Dunării, care au a parţinut străbunicilor săi. A ajuns în situaţia de a deschide nu mai puţin de 26 de procese.

Într-unul dintre cazuri, magistraţii Judecătoriei Orşova şi cei ai Tribunalului Mehedinţi au făcut "ping-pong" cu dosarul ani în şir, considerând, şi unii, şi alţii, că n-ar fi competenţi să judece cauza, pe care au tot pasat-o între ei până când Curtea de Apel Craiova a tranşat disputa.

Fiul a reluat diligenţele

Originar din comuna Eşelniţa, Constantin Brîncovianu s-a adresat instanţei, mai exact Judecătoriei Orşova, în 2004, revendicând 2.201 metri pătraţi în localitatea natală. Dreptul asupra acestora îi fusese cedat, prin donaţie, în 2002, de către tatăl său, Vasile Brîncovianu. Terenul s-a aflat la familia Brîncovianu din 1896, dar statul i-a expropriat în 1966, respectiv 1983, pentru efectuarea de lucrări la Barajul Porţile de Fier. Aşa că, iniţial, Judecătoria Orşova i-a admis acţiunea, dar doar pentru 1.725 de metri pătraţi, restul considerându-i a fi fost acoperiţi de ape. Între timp, Constantin Brîncovianu a decedat.

Hotărârea a fost atacată cu recurs de reprezentanţii SC Hidrotehnica SA Orşova, societate care se considera, de asemenea, proprietară a mai multor terenuri de pe malul Dunării, pe care le considera "moştenire" de la defunctele companii comuniste care le-au avut în posesie, după efectuarea exproprierilor. Acţiunea în justiţie a fost continuată de fiul decedatului, Constantin C. Brîncovianu.

Tribunalul Mehedinţi a admis recursul Hidrotehnica şi a casat sentinţa Judecătoriei Orşova, căreia i-a trimis dosarul spre rejudecare. Doi ani mai târziu, Judecătoria Orşova i-a dat din nou dreptate lui Brîncovianu, dar suprafaţa a fost redusă la 1.387 de metri pătraţi. Compania Hidrotehnica a înaintat din nou recurs, dar, de această dată, Tribunalul Mehedinţi a menţinut decizia judecătorilor din Orşova.

Terenul, vândut succesiv

Între timp, Hidrotehnica SA Orşova înstrăinează mai multe terenuri de pe valea Dunării, între care şi cel disputat cu familia Brîncovianu, către Hidrotehnica SRL Craiova, care, la rându-i, le vinde către Ind Star Management SA Râmnicu-Vâlcea. În spatele firmelor, magnatul oltean Dinel Staicu.

În paralel, familia Brîncovianu se adresează unui executor judecătoresc, pentru a fi pusă în posesia suprafeţei de 1.387 de metri pătraţi, câştigată în instanţă. Executorul se alege, însă, cu o plângere penală din partea companiei care, între timp, cumpărase şi terenul revendicat de familia Brîncovianu.

Din nou la judecată

În această situaţie, Constantin C. Brîncovianu solicită Biroului de Cadastru Orşova intabularea terenului obţinut în instanţă, însă cererea îi este respinsă, astfel că omul se vede nevoit să se adreseze, din nou, Judecătoriei Orşova, cu o plângere împotriva Încheierii de carte funciară. De această dată, instanţa îi respinge plângerea lui Constantin C. Brîncovianu. Judecătorii Tribunalului Mehedinţi şi cei ai Curţii de Apel Craiova procedează, ulterior, la fel. Anii trec, iar în 2010, după respingerea unei contestaţii în anulare, dosarul se află, încă, pe rolul Curţii de Apel Craiova, care judecă, acum, o cerere de revizuire depusă de Constantin C. Brîncovianu.

În paralel, bărbatul s-a adresat Tribunalului Mehedinţi cu o acţiune de tip "obligaţia de a face", în încercarea de a obţine punerea în posesie a celor 1.387 de metri pătraţi câştigaţi în instanţă. Magistraţii severineni nu s-au pronunţat încă în acest caz, deşi acţiunea a fost introdusă în urmă cu mai bine de doi ani. PE MALUL DUNĂRII. Terenul revendicat de familia Brîncovianu a trecut din posesia unei firme în patrimoniul alteia, iar la foştii proprietari se pare că nu va ajunge prea curând

PING-PONG

Magistraţii şi-au tot pasat răspunderea

Bunicul lui Constantin C. Brîncovianu, Vasile, a încercat să revendice, la rându-i, un teren de 5.755 de metri pătraţi, adresându-se, în acest sens, în 2005, Consiliului Local Eşelniţa.

Acesta îi recomandă însă petentului să se adreseze instanţei, condiţii în care bătrânul îi cedează drepturile sale nepotului Constantin C. Brîncovianu, care, în 2006, revendică terenul la Judecătoria Orşova. Un an mai târziu, magistraţii din Orşova ajung la concluzia că nu sunt competenţi să judece cauza, pe care o declină Tribunalului Mehedinţi.

Judecătorii mehedinţeni nu sunt însă de aceeaşi părere cu magistraţii din Orşova, cărora le retrimit dosarul. Judecătorii din Orşova nu se lasă mai prejos şi înaintează dosarul la Curtea de Apel Craiova, pentru ca această instanţă superioară să decidă cui aparţine competenţa de soluţionare: judecătorilor din Orşova sau celor din Drobeta-Turnu-Severin?

Într-un final, magistraţii craioveni decid ca Judecătoria Orşova să rezolve speţa, dar, între timp, ca şi în cazul anterior, Hidrotehnica SA Orşova înstrăinează terenul disputat către o altă firmă, controlată de magnatul oltean Dinel Staicu. Astfel, Judecătoria Orşova, apoi Tribunalul Mehedinţi resping, pe rând, acţiunea înaintată de Constantin C. Brîncovianu.

Contestaţia în anulare depusă de Brîncovianu la Tribunalul Mehedinţi este, de asemenea, respinsă, aceeaşi instanţă judecând, în prezent, o acţiune de revizuire. Situaţia pare departe de a fi rezolvată în ambele acţiuni de revendicare a terenurilor familiei Brîncovianu. Din păcate, Constantin Brîncovianu nici nu a mai apucat să vadă procesele finalizate, acestea dovedindu-se mai "longevive" decât el.

Fiul său, Constantin C. Brîncovianu are o singură concluzie: "L-au îmbogăţit pe Dinel Staicu toţi cei care vor să mă dezmoştenească. Am fost nevoit să merg la muncă în Spania, în două rânduri, pentru a putea face rost de bani pentru avocaţi. Nici măcar cheltuielile de judecată, care mi-au fost acordate de către instanţă, nu le-am recuperat. S-a ajuns în această situaţie din cauza mafiei şi a intereselor din administraţia locală, pe de o parte, şi din cauza mafiei din instanţe, pe de alta. Am trimis memorii la toate instituţiile posibile şi imposibile ale statului. Nu mai văd alte variante de rezolvare...".

JUSTIŢIE EUROPEANĂ

Procesele "veşnice" din ţară fac coadă la CEDO

Andrei Udişteanu

Sute de români nemulţumiţi de prelungirea la nesfârşit a proceselor intentate îşi caută dreptatea la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) de la Strasbourg. Aici, cazurile lor sunt analizate şi pot obţine despăgubiri în bani de la statul român. Potrivit informaţiilor obţinute de la Strasbourg, în prezent, pe rolul Curţii sunt peste 320 de cauze care au ca obiect durata excesivă a procedurilor judiciare interne.

Statul român, condamnat în peste 300 de cazuri

"În perioada de când a devenit stat Parte Contractantă la Convenţie - din 20 iunie 1994 şi până la 31 decembrie 2009, data până la care dispun de statistici precise - România a suferit 304 condamnări pe terenul dispoziţiilor articolului 6 din Convenţie, care garantează dreptul la un proces echitabil în general. Între acestea, marea majoritate s-a referit la durata excesivă a procedurilor judiciare", a precizat, pentru "Evenimentul zilei", Corneliu Bîrsan, judecătorul român la CEDO.

Câteva exemple deosebite pe rolul CEDO, pe partea de drept civil, ar fi cazurile legate de reconstituirea dreptului de proprietate "Guţă vs. România", proces ce a durat în ţară nouă ani şi nouă luni, şi "Doina Vasiliu vs. România", judecată întinsă pe parcursul a 14 ani.

Pe partea penală, a fost discutat la CEDO cazul lui Damian Burueană - proces care a durat opt ani şi nouă luni - şi cazul "Ballai vs. România", lungit în instanţă timp de 11 ani şi nouă luni. În urma sentinţei de la CEDO, arată Corneliu Bîrsan, "o a semenea procedură nu se va mai redeschide niciodată pe plan intern". "Pentru victimă, «remedierea» va fi dată de suma de bani pe care va fi obligat guvernul să i-o plătească pe temeiul dispoziţiilor articolului 41 din Convenţie", arată judecătorul român.

320 de cauze

legate de durata excesivă a procedurilor judiciare interne se află în prezent pe rolul CEDO, la Strasbourg SERIAL EVZ:

• CAMPANIE EVZ. Stop justiţiei nedrepte!
• EPISODUL 1: Refren din justiţia română: proces mic, travaliu mare
• EPISODUL 2: Un război în justiţie de-o seamă cu democraţia
• EPISODUL 3: "Politicienii parlamentari fac rău justiţiei prin legile pe care le dau"