Miercuri, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că este important ca eforturile Uniunii Europene în domeniul apărării să nu concureze cu cele ale Alianţei Nord-Atlantice, ci să fie complementare.

„Ne bucură eforturile Uniunii Europene în privinţa apărării şi am declarat asta de mai multe ori. Pentru NATO este un lucru bun că Europa şi Uniunea Europeană fac mai multe eforturi când vine vorba de apărare. (...) În acelaşi timp, este important ca eforturile UE în domeniul apărării să nu concureze cu NATO, ci să fie complementare”, a spus Stoltenberg înainte de reuniunea informală a miniştrilor apărării europeni, care are loc la Palatul Regal din Bucureşti, întrebat cum vede NATO evoluţiile din domeniul apărării europene, scrie Agerpres.

El a reiterate că nu se poate ca Uniunea Europeană să substituie NATO.

Stoltenberg a precizat că după Brexit, 80% dintre cheltuielile militare ale Alianţei vor proveni din ţări non-UE, iar trei din cele patru grupuri de luptă din Polonia şi Ţările Baltice vor fi conduse de state care nu fac parte din Uniune.

„Trebuie să înţelegem că unitatea europeană este importantă, dar ea nu poate substitui unitatea transatlantică. Două Războaie Mondiale şi un Război Rece ne-au învăţat că America de Nord şi Europa trebuie să fie împreună. Aceasta este sarcina principală a NATO”, a mai spus Jens Stoltenberg.

Acesta a apreciat eforturile României privind întărirea Alianţei Nord-Atlantice şi faptul că investeşte mai mult în Apărare. Pe de altă parte, Stoltenberg a menţionat că NATO cere Rusiei să respecte Tratatul privind forţele nucleare intermediare - INF.

„Rusia este responsabilă pentru punerea în pericol a tratatului. Rusia a dezvoltat şi desfăşurat noi rachete cu rază medie de acţiune. Aceasta este o încălcare gravă a Tratatului INF”, a evidenţiat el.

Potrivit acestuia, în decembrie, SUA au anunţat că vor începe procesul de retragere din tratat în termen de 60 de zile, dacă Moscova nu-şi va respecta angajamentul.

„Toţi aliaţii sunt de acord asupra importanţei ca Rusia să-şi respecte angajamentul într-o manieră transparentă şi verificabilă", a insistat el, subliniind că "este urgent, deoarece perioada de 60 de zile se încheie în acest weekend”.

El a avertizat că dacă Rusia nu-şi îndeplineşte angajamentele, â„trebuie să ne pregătim pentru o lume fără Tratatul INF”.

La rândul său, Ministrul Apărării, Gabriel Leş, a precizat subiectele care vor fi analizate în cadrul reuniunii de la Bucureşti.

„În pregătirile Preşedinţiei (Consiliului UE - n.r.) am indicat în mai multe rânduri că politica de securitate şi apărare comună ar trebui să rămână în centrul agendei europene în timpul mandatului nostru. Acest lucru este imperativ, având în vedere noua realitate din vecinătatea europeană şi provocările cu care ne-am confruntat în ultimii ani. Vom analiza ceea ce s-a făcut în ultimii doi ani şi jumătate de la lansarea Strategiei globale a Uniunii Europene şi vom discuta ce ar putea fi făcut mai mult pentru a spori rolul UE în domeniul securităţii şi apărării. De asemenea, vom evalua mâine situaţia actuală în ceea ce priveşte iniţiativele UE în domeniul apărării: PESCO, CARD, EDF. Vom analiza opţiunile de consolidare a acestor iniţiative şi de sporire a coerenţei acestora. (...) Vom evalua impactul inovării şi al noilor tehnologii asupra apărării şi vom examina modul în care putem profita de oportunităţile generate de aceste tendinţe. Principala provocare va fi aceea de a vedea cum putem integra progresele tehnologice pe care le vedem în domeniul civil în activitatea noastră în domeniul apărării, pentru a ne asigura că UE rămâne relevantă din punct de vedere tehnologic în acest domeniu”, a afirmat Leş.

El a spus că Preşedinţia Consiliului UE aduce responsabilităţi majore pentru Ministerul Apărării.

„Vom depune toate eforturile pentru a ne asigura că aceste responsabilităţi sunt îndeplinite cu succes”, a afirmat Leş.