Statul plătește peste 20 de milioane de lei pentru îngrijirea persoanelor relocate din centrele lui Viorel Pașca

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Guvernul urmează să aprobe, în ședința de joi, alocarea a peste 20 de milioane de lei din Fondul de Rezervă pentru unitățile administrativ-teritoriale care au preluat persoanele vulnerabile relocate din azilele ilegale ale lui Viorel Pașca din județul Bihor.

Potrivit proiectului aflat pe ordinea de zi, fondurile sunt necesare pentru acoperirea cheltuielilor de cazare, îngrijire și asistență socială, în condițiile în care autoritățile locale nu dispun de resurse suficiente.

Peste 20 de milioane de lei pentru serviciile sociale

Documentul prevede alocarea a 20,028 milioane de lei.

Din această sumă:

-13,054 milioane de lei vor finanța centrele rezidențiale pentru persoane adulte cu dizabilități; -6,974 milioane de lei sunt destinate căminelor pentru persoane vârstnice.

Potrivit notei de fundamentare, suplimentarea bugetelor locale este necesară pentru ca persoanele relocate din județul Bihor să beneficieze în continuare de servicii sociale și de îngrijire.

„Este imperios necesară alocarea fondurilor necesare pentru susținerea cheltuielilor de întreținere a persoanelor menționate. Prin suplimentarea bugetelor locale - se va asigura acordarea serviciilor sociale pentru persoanele relocate din județul Bihor”, se arată în proiectul de hotărâre.

Județele care primesc cele mai mari sume

Cele mai importante alocări sunt prevăzute pentru:

-Satu Mare – 2,686 milioane lei; -Cluj – 2,591 milioane lei; -Sibiu – 2,039 milioane lei; -Alba – 1,837 milioane lei; -municipiul Alba Iulia – 646.000 lei; -Botoșani – 1,58 milioane lei; -Vâlcea – 1,347 milioane lei.

Fonduri vor mai ajunge în județele Arad, Bihor, Bistrița-Năsăud, Brașov, Caraș-Severin, Giurgiu, Gorj, Hunedoara, Mehedinți, Mureș, Neamț, Olt, Timiș și Vrancea.

Dosarul Viorel Pașca

Viorel Pască. Sursa foto: INQUAM/George Călin

Alocarea fondurilor vine în contextul dosarului instrumentat de DIICOT, în care sunt cercetați Viorel-Teodor Pașca, membri ai familiei sale și o colaboratoare.

Ce susține DIICOT

Procurorii susțin că, începând din 2020, ar fi fost constituit un grup infracțional organizat care ar fi exploatat persoane aflate într-o stare accentuată de vulnerabilitate.

Anchetatorii afirmă că sute de persoane cu dizabilități psihice ar fi fost adăpostite în centre neautorizate din Dumbrava, Incești, Tinca și Bicăcel, unde nu ar fi beneficiat de condițiile necesare privind îngrijirea, siguranța și tratamentul medical.

Potrivit DIICOT, beneficiarilor li s-ar fi administrat veniturile, pensiile și cardurile bancare, iar accesul la rude sau la telefoane ar fi fost restricționat. Procurorii mai susțin că o parte dintre persoanele internate nu ar fi fost supravegheate corespunzător și că tratamentele medicale ar fi fost administrate necorespunzător.

În ceea ce privește componenta financiară, anchetatorii invocă încasări importante provenite din pensii, donații, sponsorizări și alte surse, apreciind că activitatea ar fi urmărit obținerea unor beneficii materiale.

Apărarea respinge acuzațiile

Avocații susțin însă o versiune diferită a faptelor.

Potrivit acestora, centrele ar fi preluat persoane abandonate de familii sau de sistemul public, multe dintre ele fiind direcționate chiar de spitale, poliție sau serviciile de ambulanță, în lipsa altor soluții.

Apărarea afirmă că eventualele restricții aplicate beneficiarilor aveau rolul de a le proteja siguranța, iar fondurile provenite din donații și pensii ar fi fost utilizate exclusiv pentru întreținerea persoanelor găzduite și pentru funcționarea centrelor.

Viorel-Teodor Pașca a declarat în fața instanței că nu a urmărit obținerea unor câștiguri financiare și că a încercat să ofere sprijin unor persoane pe care instituțiile statului nu le puteau prelua.

Instanța a dispus control judiciar

DIICOT a solicitat arestarea preventivă a inculpaților, invocând gravitatea faptelor și riscul pentru ordinea publică.

Judecătorul a apreciat că există suspiciuni rezonabile care justifică continuarea cercetărilor, însă a respins propunerea de arestare preventivă și a dispus măsura controlului judiciar.

Instanța a arătat că arestarea preventivă trebuie să rămână o măsură excepțională și a avut în vedere inclusiv contextul social în care au funcționat aceste centre.

Decizia nu este definitivă. DIICOT a contestat-o, iar dosarul urmează să fie analizat de Curtea de Apel București.