Editura Evenimentul si Capital

SRI în serialul de mare succes Divizia din Berlin: un amărît Serviciu de provincie a Lumii de azi. România lui Cristoiu

Autor: | | 12 Comentarii | 12226 Vizualizari

Interesat de producțiile despre CIA, am urmărit pe HBO Go cele două sezoane din serialul EPIX Berliner Station, tradus la noi impropriu Divizia din Berlin, deoarece CIA are Stații și nu Divizii în diferite locuri din lume.

Primul sezon din Berlin Station se petrece în 2015. E anul în care CIA a fost prinsă cu mîța-n sac spionînd-o chiar pe Angela Merkel. E anul în care opinia publică mai stă sub impresia de uluială produsă de dezvăluirile lui Edward Snowden în 2013 despre abuzurile NSA. Cele două realități vor fi puse la lucru de producători pentru a țese intriga plină de suspans a primului sezon din Berlin Station. Ca și 24, serial care, deși se ocupă de o unitate de Contraterorism din Los Angeles, abordează realitățile mai puțin de carte poștală din orice Serviciu Secret din lume, inclusiv din CIA, Berlin Station atacă cele două mari slăbiciuni în lupta cu terorismul: Mîncătoria internă. Birocrația paralizantă. Aceste două slăbiciuni explică de ce, cu toate fondurile uriașe acordate de statele occidentale Serviciilor secrete, teroriștii pot declanșa atentate cînd vor și cînd nu vor.

Birocrației paralizante și mîncătoriei interne li se adaugă sacrificarea intereselor Agenției de dragul intereselor personale, cele sexuale îndeosebi (Șefa Operațiunilor murdare (COPS) din Berliner Station se culcă cu un proprietar de bar căruia îi mușamalizează dosarul, mizerie avînd drept rezultat atentatul terorist de la Charlie Hebdo, directorul Stației (COS) trăiește cu secretara), miș-mașurile (șeful Stației, în complicitate cu directorul adjunct (DCOS), trece pe statul de plată informatori fictivi, cărora le încasează banii). Mizeria din interiorul Stației face obiectul scurgerilor din presă provocate de insiderul Thomas Shaw. Motivul pentru care ofițerul CIA s-a decis să dea în gît CIA va fi mărturisit de acesta într-un mesaj anonim, deși Daniel Miller, case officer trimis de Centru, îl descoperă în persoana unui alt case officer din Stație – Hector Dejean: „Suntem cu toții complici. Știm cu toții că ceva e în neregulă și că o știm de multă vreme, dar nu facem nimic.”

Din punct de vedere psihologic, ca și în cazul lui Snowden, din care se inspiră sezonul 1 al serialului, criza intimă a lui Hector e provocată de interogatoriile inumane pe care e obligat să le desfășoare într-o închisoare secretă a CIA din Maroc, interogatorii despre care ni se sugerează că erau de prisos, deoarece multe dintre victime, nici n-aveau ce să mărturisească. Intuind impactul serialului asupra imaginii Agenției în opinia publică, site-ul oficial al CIA din 22 august 2017 reproduce un comentariu despre sezonul 1 din Studies in Intelligence, volumul 61, nr 2, iunie 2017, semnat la rubrica Intelligence in Literature and Media de James Burridge, fost lucrător NSA, lucrînd cu contract ca istoric la CIA. Trecînd în revistă mizeria din cadrul Berliner Station, cronica pune la îndoială pretenția de legătură cu o Stație reală a CIA: „Pentru a recapitula, avem o Stație unde comportamentul conducerii este lipsit de etică și chiar penal. Ea este absolut autonomă și nu răspunde în fața niciunui nivel superior de conducere de la sediul central și nici a vreunui ambasador. Conducerea își vede informatorii și chiar propriii ofițeri ca fiind consumabile. Aceasta nu este un tip de stație pe care majoritatea dintre noi să o fi întâlnit vreodată”. Autorul își propune în final să dezbată teza de esență a mesajului lui Thomas Shaw, care e și teza sezonului 1 al serialului Berliner Station, teză cu care nu e de acord: „Premisa sa centrală, a vinovăției colective, este atât neplauzibilă, cât și inacceptabilă – dar, la urma urmei, este divertisment.”

Dînd curs unei practici salutare a CIA în raport cu opinia publică, textul atrage atenția și asupra unor greșeli sau chiar falsuri în prezentarea activității Berlin Station: „Acum, întrebarea de bază care ne motivează pe majoritatea dintre noi ( lucrători din Servicii n.n.) să urmărim aceste seriale: ​Cît au înțeles ei ( realizatorii n.n.) din treburile noastre? Nu prea mult, după părerea mea. În primul rînd, nu există un context birocratic. Aceasta este o caracteristică comună a reprezentărilor de ficțiune ale CIA. COS vorbește cu directorul și cu directorul adjunct, (al Agenției n.n.), dar nu există un nivel intermediar – nici Centrele de misiune, nici diviziile de sediu. Nu există nici ambasador sau ambasadă; ca și cum CIA a închiriat o clădire întreagă și a agățat un panou care spune «Ambasada SUA». Deși scurgerile de informații și operațiunile eșuate distrug relația bilaterală dintre SUA și Germania, nu există nici o interacțiune cu ambasada.”

Și pe mine, care am urmărit sezonul 1 și ca un publicist care se pricepe cît de cît la servicii secrete, m-au surprins aceste discordanțe între realitatea din CIA și realitatea din ficțiunea care e serialul Berliner Station. M-a nedumerit însă faptul că raportarea ficțiunii la realitate din articolul de pe site-ul CIA n-a vizat și un alt Serviciu secret despre care se face vorbire în serial: Serviciul Român de Informații. Baia de sînge de la mall putea fi evitată dacă în toiul Operațiunii n-ar fi avut loc ceea ce directorul Berliner Station, Steven Frost, consideră și pe drept cuvînt a fi o aberație: O extragere în legătură directă cu operațiunea principală. Alexander Iosova, soțul lui Ruth Iosova, angajată în Operațiunea principală, e răpit de pe stradă. Informația că soțul a fost răpit de americani – asta e convingerea ei – o face pe Ruth s-o ia ostatecă pe agentă pentru a o schimba cu soțul extras.

Directorul Steven Frost se vede confruntat cu o situație dramatică. Pentru a o elibera pe Clare, trebuie să-l dea la schimb pe Alexander Iosova. Numai că soțul n-a fost răpit de Berliner Station. De cine a fost răpit, Steven Frost habar n-are. În cursa pentru a da de urma răpitului, directorul Diviziei se adresează Centrului de la Langley. De aici primește prin video următorul răspuns: „Se spune că e implicat Serviciul Român de Informații.” Ca și noi, telespectatorii, Valerie Edwards, șefa Operațiunilor murdare (COPS), se întreabă uluită: „De ce ar face SRI așa ceva?” De la Langley se răspunde: „Se pare că SRI îl urmărește de ceva timp. Iosova a fost implicat serios pe piața neagră de la București.”

Pagina 1 din 2



Stirile zilei

Alte articole din categoria: Opinii EVZ

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI