Migranti. Sursa Foto- Dreamstime Un grup de 17 țări europene a făcut apel la o „schimbare de paradigmă” în politica de migrație pentru a se asigura că solicitanții de azil ale căror cereri au fost respinse sunt trimiși efectiv și rapid înapoi în țările lor de origine. Această nouă abordare, spun ei, ar trebui să implice „consecințe” pentru cei care primesc un ordin de returnare, dar nu părăsesc niciodată continentul.
„Persoanele fără drept de ședere trebuie să fie trase la răspundere. Un nou temei juridic trebuie să definească în mod clar obligațiile și îndatoririle acestora. Necooperarea trebuie să aibă consecințe și să fie sancționată”, scriu țările într-un document neoficial, văzut de Euronews. Guvernele „trebuie să fie împuternicite” să efectueze expulzări „cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale”, se mai arată în document. Documentul a fost redactat de Austria și Țările de Jos și a fost aprobat de Croația, Republica Cehia, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Italia, Lituania, Luxemburg, Malta, Slovacia și Suedia. Norvegia și Elveția, două state care nu sunt membre ale UE și care fac parte din Spațiul Schengen, și-au pus, de asemenea, semnăturile pe document.
Rata scăzută a expulzării migranților din blocul comunitar
Grupul semnatar solicită Comisiei Europene să trateze problema „cu celeritate” și să prezinte un „cadru nou, care să răspundă provocărilor și evoluțiilor reale”, pornind de la discuțiile din cadrul reuniunii grupului de lucru din iunie. În concluziile reuniunii respective au fost prezentate mai multe idei pentru a aborda rata scăzută a expulzărilor efective din blocul comunitar, care se menține încăpățânată în jurul valorii de 30%, fără nicio schimbare semnificativă. Printre idei se numără utilizarea politicilor comerciale și în materie de vize ca „pârghii” pentru a obliga țările de origine să își reprimească cetățenii după respingerea cererilor lor de azil. Această lipsă de cooperare a fost citată drept un motiv major pentru rata scăzută de returnare.
Migranți Sursa foto: Poliția de Frontieră
Reuniunea din iunie a propus, de asemenea, instituirea unei „decizii europene comune de returnare” pentru a soluționa o altă problemă recurentă: uneori, statele membre nu recunosc ordinele de returnare emise de un alt stat membru. Cu toate acestea, aceste propuneri specifice nu sunt menționate în noul document neoficial, care servește în principal drept un apel la acțiune din partea Comisiei Europene și o manifestare a sprijinului politic puternic: grupul format din 17 membri cuprinde toate regiunile Europei, de la Scandinavia la Mediterana, și guverne de la extrema dreaptă la centru-stânga.
Viabilitatea Spațiului Schengen și a Noului Pact privind migrația și azilul
Succesiunea rapidă a evenimentelor a generat îngrijorări serioase cu privire la viabilitatea Spațiului Schengen și a Noului Pact privind migrația și azilul, revizuirea legislativă pe care blocul comunitar a finalizat-o în luna mai. Noul pact prevede dispoziții menite să elimine decalajul dintre procedurile de azil și cele de returnare, însă, după cum reiese din documentul neoficial, statele membre doresc un act legislativ separat pentru a aborda problema deportărilor. O propunere de reformare a Directivei privind returnarea din 2008 este blocată în Parlamentul European din 2019.
Pentru grupul celor 17 țări, este nevoie acum de un text complet nou. În orientările pentru cel de-al doilea mandat al său, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a promis o „nouă abordare comună privind returnările, cu un nou cadru legislativ care să accelereze și să simplifice procesul, să asigure că returnările au loc într-un mod demn, să digitalizeze gestionarea cazurilor și să asigure că deciziile de returnare sunt recunoscute reciproc în întreaga Europă”. Articol de Jorge Liboreiro. ( Traducerea- Magda Baciu, Rador)
Recomandările noastre
