Ti-o poţi imagina pe Maia Morgenstern cu un ochi albastru şi în rol de proxenetă? Dar pe Antonia, Loredana, Tolea Ciumac, Lidia Buble, Codin Maticiuc sau Radu Vâlcan adunaţi pe genericul aceleiaşi pelicule? După marele succes al lui #Selfie, care a fost cel mai bine vândut film românesc al anului 2014 şi cel mai bun debut regizoral, Cristina Iacob revine cu #Selfie69! Filmul va avea debutul pe marele ecran pe 16 septembrie. Subiectul este relativ simplu, cele trei grații din #Selfie, Roxi (Olimpia Melinte), Yasmine (Crina Semciuc) și Ana (Flavia Hojda) trebuie să treacă prin capcanele, tentațiile și pericolele ce apar în urma unui pariu total „prăjit”, ce devine viral pe Facebook: care dintre ele se mărită prima în trei zile. „Dacă eşti un puritan extremist vei fi contrariat de filmul nostru. Pentru că vei vedea femei goale, oameni care fumează iabă sau băieţi care fură prostituate de la bordel, urmăriri cu maşina, recompense, furt de opere de artă… Dar asta este doar pentru oamenii închistaţi”, explică Vlad Logigan, actorul ce îi dă viaţă lui Geoge, prietenul lui Roxi. Pentru Evenimentul zilei, Vlad a dezvăluit şi care va fi cel mai mare şoc al spectatorilor. „Stai să vezi ce joacă Maia Morgenstern. E complet altfel. Te aştepţi de la o actriţă atât de mare să fie o statuie, dar ea este ca un copil care se joacă continuu. Glumeşte… Aici are un rol total neaşteptat. Are un ochi albastru, e proxenetă, peştele unui bordel şi e şefa celor doi rakeţi. În film, personajele noastre ajung la bordel, iar unul dintre noi se îndrăgosteşte de o fată şi fuge cu ea. N-aţi văzut-o pe Maia cum va fi aici”.

Întâlnirea cu Tolea Ciumac: „M-am făcut alb”

Tolea Ciumac, sportivul MMA acuzat că ar fi violat o tânără și ar fi tâlhărit- o, joacă în film. „Există o poveste cu doi rakeți moldoveni. Unul dintre actorii care trebuia să joace n-a mai putut și Cristina l-a întebat pe Tolea Ciumac, care nu e actor, e luptător. Tolea mi s-a părut ca un copil mare. Ne uitam lung la el că are peste doi metri și cred că vreo 200 de kilograme. La un moment dat a luat-o pe Silvia, o actriță din film și a așezat-o pe antebrațul lui și o legăna. M-am făcut alb. Până la urmă a fost foarte amuzant. Povestea la filmări tot felul de incidente de ale lui prin trafic, cum i-a luat unul fața și a coborât cât să-l sperie… Amuzant a fost și momentul când Levent l-a întrebat de ce îi e fică. Tolea a răspuns: „Mi-e frică de omizi”. Atunci am murit de râs. Când era mic, avea vreo 4-5 ani, bunica lui a aerist pătura în curte și când l-a învelit erau omizi în ea. Imaginează-ți o „mașină de ucis” de 200 de kile care fuge de omizi”, a povestit Vlad Logigan.



Vlad Logigan: „Cred că am făcut toate prostiile din lume”

La 32 de ani, Vlad Logigan este actor și asistent universitar la UNATC. Cunoscut mai mult pentru rolurile sale pe scena teatrului, Vlad a reușit să joace în câteva filme care au atras atenția. Cum reuşeşte însă un actor tânăr să supravieţuiască în România e aproape un mister. „Alergi de colo-colo. Vara trecută, când filmam la #Selfie, munceam 18-19 ore. Filmam noaptea, terminam dimineața, pe la 10.00-11.00, apoi fugem la teatru să repet pentru piesa în care jucam. Mâncam ceva pe drum, aveam repetiții până la 16.00, dormeam o jumătate de oră pe canapea, în hol, apoi se făcea ora de spectacol. Acasă dormeam vreo două ore şi din nou la filmări. Dar iubesc această meserie”, a povestit Vlad.

EVZ: Câte filme se fac în România?

Vlad Logigan: Puţintele. Am înţeles că în Ungaria, care are jumătate din populaţia României, se bagă mai mulţi bani. Nu ştiu dacă se fac mai multe filme, dar sigur cu bugete mai mari. La 32 de ani ai deja un doctorat şi eşti asistent la UNATC… Pentru mine este grozav. Predau la masterat. Nu deţin adevăruri universale, aflu şi eu alături de studenţi şi lor le place să lucreze cu mine pentru că sunt apropiat de vâsta lor şi îi înţeleg.



– Cum ai primit primul rol în film?

– La „Nuntă în Basarabia”? Altfel decât m-aş fi aşteptat. De obicei dai castinguri peste castinguri, te înarmezi cu multă răbdare… Regizorul m-a luat fără casting, iar eu l-am întrebat dacă e sigur. A fost destul de greu. Nu mai făcusem film, bugetul era foarte mic. Se filma pe peliculă şi mi-au spus că e 2 la 1. I-am întrebat: „Ce înseamnă asta?”. Miau spus că la fiecare cadru avem peliculă pentru două duble. Dacă niciun cadru nu e bun, scena pică din film. A fost o presiune foarte.

– Dar la #Selfie?

– Prin casting. Ce nu ştiam atunci e că aveau scris pentru mine rolul. Regizoarea Cristina Iacob a vrut să vadă cum funcţionăm în echipă. A fost chimie încă de la prima încercare. La final, Cristina m-a întrebat: „Ce faci vara asta?”. Nu ştiu… i-am răspuns. „Facem un film?” Normal!.

– Ai fost un licean cuminte?

– Cred că am făcut toate prostiile din lume. Nu cred că există ceva în regulamentul şcolar pe care să n-o fi încălcat. Poate doar aia cu bomba… În rest, toate nebuniile… de la sărit pe geam, dar nu oricum, legam cearceafurile unul de altul, făceam o sfoară lungă şi mergeam să luăm de băut, pe urmă urcam înapoi, mergeam la petreceri în internat, adormeam prin baie de beat ce eram… tot ce-ţi trece prin cap am încercat. Aveam trei sau patru carnete de elev, unul, cel real, în care nu aveam trecută nicio notă, unul pentru mama, în care treceam nişte note mai aşa şi aşa, alt carnet pe care îl făcusem împreună cu mama, pentru tata… eram de neoprit.

– Un gest nebunesc făcut pentru vreo fată…

– Eram acum 2-3 ani cu prietena mea de atunci şi trecând prin parc i-au plăcut nişte flori. Mergeam la mine… am ajus acasă şi după ce ea a adormit m-am strecurat tiptil şi am luat câteva flori din acelea şi dimineaţă, când ea s-a trezit le-a văzut lângă pat. Dar nu sunt excesiv de romantic, nu ucid pe nimeni cu romantismul.