Pe culmile munților Bucegi, liniștea este cea care poruncește. Doar fâlfâitul aripilor de corbi mai sparg, din când în când, tăcerea care învăluie crestele maiestoase ce stau parcă de strajă între Ardeal și Țara Românească. Dar sus, pe platou, Bucegiul își ține comoara cea mai de preț, ca pe o taină pe care a încercat - dar nu a reușit - să o ascundă de ochii muritorilor. Sunt Babele, celebrele pietre cu forme ciudate care și astăzi suscită imaginația trecătorilor, cea mai de seamă fiind Sfinxul din Bucegi.

Simple formațiuni stâncoase sau  megaliți modelați de o străveche populaţie? Dezbatarea nu s-a terminat și, probabil, nu se va opri niciodată.

Teoria prin care se susţine că stâncile Bucegilor ar fi constituit cândva centre şi subiecte de cult pentru populaţiile tribale străvechi a fost emisă de savantul peruan Cusco, care a făcut şi o vizită documentară la noi în acest scop.

Fotografie-document

Dar ea are rădăcini mult mai adânci în tara noastră, atât în fabulaţia populară, cât şi prin afirmaţiile unor istorici, dintre care Nicolae Densuşianu (1846—1911) era cel mai convins de viabilitatea teoriei modelărilor cu subiect zoo şi antropomorf din acest masiv.

Evenimentul zilei deține în colecţie o ilustrată-document foarte interesantă cu Sfinxul din Bucegi, atât ca vechime (aproximativ din anul 1896), cât şi ca unghi de privire (cu totul diferit fată de cel îndeobște preferat).

După cum se poate vedea, diferențele sunt uimitoare. În urmă cu 128 de ani, Sfinxul din Bucegi părea să aibă nas, mustață și chiar plete.

Alături de imaginea-document este și un desen, făcut de autorul fotografiei, care ne facilitează asemuirrea cu Sfinxul de acum.

Astăzi, spectaculosul chip antropomorf din piatră şi-a pierdut multe din detaliile sale, dar acest document epigrafic este deosebit de interesant tocmai prin faptul că se poate urmări cum arătau Babele la sfirşitul secolului trecut.

Este situat la 2.206 m altitudine

Sfinxul din Munții Bucegi este situat la 2.206 m altitudine, în județul Dâmbovița, pe teritoriul administrativ al comunei Moroeni. Originea numelui Sfinxului este datorată asemănării sale cu un cap uman, mai exact cu Sfinxul Egiptean.

Format dintr-un bloc mare de piatră ce a căpătat forma de astăzi într-un timp foarte îndelungat, Sfinxul din Bucegi, aflat pe platoul Bucegi, măsoară 8 metri în înălțime și 12 metri în lățime.