Construit în 1986, Turnul CET din Brașov este a treia cea mai înaltă construcție din România. Cu o înălțime de 285 de metri, acesta se impune în peisajul orașului, fiind vizibil de la kilometri distanță. Însă, după ce Centrala Electrotermică a intrat în insolvență, turnul a rămas o construcție abandonată, devenind o ruină care atrage mai mult nemulțumirea localnicilor decât admirația lor. Așa că, urmează să fie demolat.

Aventura periculoasă a căutătorilor de senzații tari

Cel mai înalt coș de fum din România se află la Baia Mare, pe platforma fostului Combinat Phoenix. Cu o înălțime impresionantă de 351 de metri, acesta are un diametru de 20 de metri la bază și doar 9 metri la vârf. Construcția, realizată între 1993 și 1995, a necesitat o investiție de peste 11 milioane de dolari. Scopul inițial al turnului era să reducă impactul poluării industriale prin dispersarea gazelor nocive la altitudini mari. Cu toate acestea, efectele benefice s-au dovedit limitate, iar Baia Mare continuă să fie unul dintre orașele cu cele mai ridicate niveluri de poluare din țară.

Pe locul secund în clasamentul celor mai înalte structuri industriale se află coșul de fum al fostei centrale de la Halânga, în județul Mehedinți. Având 300 de metri înălțime, acesta aparține Romag Prod, o divizie a Regiei Autonome pentru Activități Nucleare, și a fost folosit în procesul de producție a apei grele și altor substanțe speciale.

În anii ’80, în mai multe orașe industrializate din România, precum Brașov, Pitești, Rovinari și Turceni, au fost ridicate turnuri de fum de 280 de metri în încercarea de a reduce impactul emisiilor asupra mediului. După închiderea majorității activităților industriale, aceste structuri au rămas fără utilitate, devenind simple relicve ale epocii comuniste.

Deși accesul în zonă este interzis, turnul CET din Brașov a devenit un adevărat magnet pentru amatorii de adrenalină. Tineri teribiliști escaladează structura impunătoare pentru a obține imagini spectaculoase și aprecieri pe rețelele sociale. În ciuda pericolelor evidente, aceștia continuă să sfideze regulile, riscându-și viața într-un joc periculos. Platforma de 50 de hectare pe care se află turnul este supravegheată de un singur paznic, ceea ce face ca astfel de incursiuni să fie greu de prevenit.

"Şi pe tura mea au venit să filmeze. Nu le-am dat voie, că nu am cum. Doamne ferește, se întâmplă ceva! Şi cum să te urci, că turnul are 285 de metri? Cine răspunde? Este foarte periculos!", a declarat paznicul platformei, citat de Observator.

Turnul CET, o investiție abandonată, o decizie costisitoare

Primăria Brașov a achiziționat platforma CET în 2022, plătind 13,5 milioane de euro pentru terenul de aproximativ 50 de hectare. Totuși, de atunci, clădirile rămase pe platformă au fost lăsate în paragină, iar costurile pentru reabilitarea lor sunt ridicate. Un studiu recent arată că suma necesară pentru a consolida turnul ar fi considerabil mai mare decât cea pentru demolare.

"Turnul de la CET a trecut printr-un studiu să vedem cât de rezistent este și ce lucrări ar trebui pentru a-l consolida. Conform acestui studiu, costurile pentru păstrarea lui sunt destul de mari față de costurile pentru demolare", a explicat Sorin Toarcea, purtător de cuvânt al Primăriei Brașov, conform Biz Brașov.

Pentru a lua o decizie finală, Primăria a contractat o firmă de consultanță pentru suma de 190.995 lei, expertiză ce va include soluții tehnice și economice pentru viitorul turnului. În funcție de rezultatele studiului, autoritățile vor decide dacă structura va fi păstrată sau demolată.

În timp ce autoritățile încă analizează viitorul turnului, planurile pentru platforma CET sunt deja conturate. Municipalitatea intenționează să transforme zona într-un parc industrial, care să atragă investiții și să creeze noi locuri de muncă.