Sîmbătă, 20 ianuarie 2018, seara, a avut loc în București o manifestație de protest începută în Piața Universității și încheiate în fața Parlamentului. Atît în timpul protestului, cît și după, presa TeFeListă s-a grăbit să facă dintr-o manifestare care nu ieșea prin nimic din hotarele uneia dintre multele acțiuni de stradă care au urmat Mișcărilor din ianuarie 2017, un moment de crăpare a Catapetesmei naționale, un eveniment care a cutremurat România, Țările din Europa Centrală și de Est, ba chiar și Eurasia.

Unul dintre instrumentele de umflare a semnificației l-a constituit, ca de obicei, în buna tradiție a României lui I. L. Caragiale numărarea participanților după metoda brevetată de Prinstanda în fața Coanei Zoițica.

Așa s-a ajuns la formulări de pustiu al minții precum: Reporterul Hotnews a numărat 70.ooo de participanți sau cea de pe Ziare. com, aparținînd Colonelesei, potrivit căreia au protestat 100.000 de cetățeni, deoarece unii au venit sau au plecat pe parcurs. Dacă ne gîndim că prin zonă erau și cetățeni în căutarea unui pișoar care nu există și nu va exista niciodată, cred că numărul, potrivit metodei de pe Ziare. com. a fost mult mai mare.

Manifestația, un amestec de 1 Mai muncitoresc prin aducerea copiilor de către părinți și montaj literar artistic omagial prin goana după născociri menite a agăța presa- invalizi în căruțuri pe rotile, de exemplu, - a fost precedată de o huruitoare pregătire de artilerie. Au trecut două zile de la manifestația de sîmbătă seara. S-a întîmplat ceva în țara asta? Nu s-a întîmplat nimic.

În spațiul public se discută aprins cine va fi și cine nu va fi ministru în noul Guvern, dacă Elena Udrea e sau nu însărcinată și dacă elevii să fie lăsați sau nu cu telefoane mobile la ore.

Singurul lucru bun întîmplat a fost anunțul lui Liviu Dragnea privind amînarea prin Ordonanță de Urgență a termenului de depunere a blestematei de hîrtii numărul 600. Numai că asta n-are nici o legătură cu megaprotestul, cum e alintat protestul din 20 ianuarie 2018 de presa TeFeListă. Pur și simplu, Liviu Dragnea și-a dat seama că blestemata de hîrtie supăra rău de tot exact presa care susține PSD.

În perioada pregătirii de artilerie a manifestării, nelinștiți de manifestele incitatoare, de chemările lansate de Divizia Presă (Acum e ultima şansă), cititorii cu spaima de tulburări de proporţii m-au întrebat dacă nu sînt neliniştit.

- Nu sunt! - le-am răspuns! Cum nu sînteţi? Vor fi în stradă un milion de oameni. Se pune la cale luări cu asalt ale Guvernului, ale Parlamentului. - Ei şi? am replicat eu.

Să admitem că vor fi în stradă un milion de oameni. O manifestare poate să schimbe ceva în ţara asta numai dacă ea provoacă schimbări în structura puterii. Venirea Minerilor în septembrie 1991 a dus la căderea Guvernului Roman – pentru că în interiorul Puterii grupul de la Cotroceni avea nevoie de venirea minerilor pentru a-l da jos pe Petre Roman.

În decembrie 2016, Guvernul Victor Ponta a căzut nu pentru că au fost mişcări de stradă, ci pentru că aşa a vrut PSD. Cîştigarea alegerilor din 2016 cerea renunţarea pentru un an la Putere. Klaus Iohannis a căzut în capcană şi şi-a pus Guvernul Meu. Rezultatele le ştim. PSD a cîştigat zdrobitor şi pentru că la Victoria a fost Guvernul Dacian Cioloş.

Mişcarea anunţată pentru 20 ianuarie 2018 ar fi putut schimba ceva dacă, în culise, o parte din PSD, sub conducerea lui Mihai Tudose, s-ar fi pregătit să folosească demonstraţiile pentru a rupe majoritatea parlamentară. Era singura cale prin care Marele Protest putea schimba ceva. Toată lumea s-a mirat de repeziciunea cu care Liviu Dragnea a convocat CexN pentru a tranşa Bătălia cu Mihai Tudose.

Să presupunem că 20 ianuarie 2018 ar fi prins Guvernul Tudose la Victoria. Nu-i aşa că Mega Mitingul gîndit ca o manifestare istorică putea da Grupării Tudose pretextul puciului din PSD? Luni, 13 ianuarie 2018, şedinţa CexN a tranşat bătălia în favoarea lui Liviu Dragnea. În aceste condiţii, regizorii Mişcării TeFeListe n-au avut inspiraţia să contramandeze. Totul a continuat potrivit Planului.

Potrivit Planului s-a mutat Demonstraţia în Piaţa Universităţii pentru ca prin ocuparea carosabilului să se creeze şansa unor incidente. N-a ieşit nimic. Şi chiar dacă ar fi ieşit, ce urmări putea avea asupra Guvernului cîtă vreme Guvernul e doar interimar? E mai mult decît curios că zecile de mii de manifestanți n-au avut nici o revendicare concretă, n-au arătat prin lozinci scrise și lozinci vorbite că au ieșit în stradă pentru a schimba ceva.

Existau, între noi fie vorba, multe lucruri concrete pentru care s-ar fi putut osteni atîta lume în Piață Ca de exemplu întrebarea adresată lui Klaus Iohannis: De ce ați mai dat o șansă PSD/ Sau ca să dăm un alt exemplu, somația făcută Parlamentului de a nu o vota pe Viorica Dăncilă.

Nu vi se pare curios că Viorica Dăncilă, cea pentru care Klaus Iohannis a fost urecheat de TeFeLiști, a fost ocolită cu grijă de spontanii din 20 ianuarie 2018? Să fie, oare, doar din cauza ninsorii?