Astăzi, în degringolada aceasta isterică și mortală provocată de coronavirus, vă propun la rubrica O carte pe săptămână (evz.ro) un titlu în ton cu vremurile: „Sfârșitul e mereu aproape. Momente apocaliptice de la colapsul Epocii Bronzului până la amenințarea nucleară (Polirom, 2020), volum semnat de Dan Carlin.

Momentele dificile îi fac oare pe oameni mai puternici? Poate umanitatea să susţină, fără a se autodistruge, puterea armelor pe care ea însăşi le-a creat? Tehnologia sau abilităţile noastre vor ajunge vreodată la un maximum ori vor regresa?

Nu se ştiu răspunsurile la astfel de întrebări, însă nimeni nu le prezintă la fel de interesant ca Dan Carlin, legând trecutul şi viitorul în moduri fascinante şi neobişnuite.

Trecut și prezent. Ambele tulburi

Întrebările pe care ni le propune se referă la cel mai important subiect imaginabil: supravieţuirea omenirii. De la colapsul Epocii Bronzului până la provocările erei nucleare, această problemă ameninţă umanitatea ca o stăruitoare sabie a lui Damocles.

Cu totul ieşită din tipare şi erudită, ciudată şi profundă, Sfârşitul e mereu aproape analizează problemele care sunt rareori prezentate publicului şi face dintr-odată trecutul să devină important pentru prezentul nostru foarte turbulent.

Fragment în premieră (intertitlurile îmi aparțin)

Acum suntem mult mai în siguranţă decât în trecut. Înainte de mijlocul secolului al XVIII lea, mediul în care trăiau oamenii era letal într un mod pe care ne este greu să l înţelegem.

Unul dintre aspectele prin care existenţa noastră modernă se deosebeşte atât de mult de cea a aproape tuturor generaţiilor de dinaintea noastră este că ameninţarea morţii, îndeosebi a morţii neaşteptate cauzate de boală, este mult mai improbabilă. Faptul că trăim într o epocă în care nu ne aşteptăm ca un procent mare dintre copiii noştri să moară în copilărie este ieşit din comun în ansamblul istoriei. Suntem diferiţi din acest motiv? Cum anume?

Boli de neînțeles

Suferinţele şi bolile cotidiene cu care se confruntau oamenii în trecut şi molimele ce se abăteau adesea asupra lor sunt de neînţeles pentru noi. Imaginaţi vă toate efectele în valuri, dacă lumea noastră modernă ar fi lovită de o epidemie care ar ucide doar 10% din totalul populaţiei.

Nu este nici pe departe numărul cel mai impresionant de victime făcute de unele epidemii anterioare, dar, ţinând cont de mărimea actuală a populaţiei, ar însemna 700.000.000 de morţi într un răstimp scurt. Unul din zece oameni. De zece ori mai mulţi morţi decât în al Doilea Război Mondial. Ce s ar întâmpla după aceea?

Diferențe

Însă nicio molimă modernă nu ne ar permite să înţelegem experienţele strămoşilor noştri, fiindcă noi, modernii, înţelegem cauzele ştiinţifice ale acesteia, dar ei nu le înţelegeau.

Este uşor să minimalizăm efectul acestui aspect, dar în cea mai mare parte a istoriei omenirii nimeni nu înţelegea cu adevărat bolile sau microbii, aşa că afecţiunile erau puse pe seama unor cauze diverse.

Din nou, este uşor să observăm că prejudiciile pricinuite de boli de a lungul vremii, împreună cu neînţelegerea până nu demult a cauzelor bolilor, trebuie să fi afectat profund oamenii şi societăţile. Este însă foarte dificil să spunem în ce moduri şi în ce măsură s a produs această influenţă.

Oamenii vechi erau mai stabili emoțional?

Este posibil, chiar probabil ca oamenii din perioadele în care astfel de rate ale mortalităţilor erau ceva obişnuit, ba chiar de aşteptat, să fi fost mai stabili emoţional decât suntem noi. Semnificaţia acestui lucru se situează însă în aceeaşi zonă incertă, imposibil de evaluat ca duritatea sau efectele obiceiurilor de creştere şi educare a copiilor.

Boala i a însoţit mereu pe oameni; de când au început să se facă consemnări, apar relatări despre boli şi epidemii. Adesea e greu să ne dăm seama din descrierile străvechi despre ce boală era vorba, însă unele afecţiuni au fost identificate.

Vaccinuri și medicamente

William Rosen, în cartea sa Justinian’s Flea, descrie unele dintre epidemiile de coşmar cu care s au confruntat înaintaşii noştri. Încă din secolul al V lea î.Hr., unii medici greci din Antichitate au diagnosticat epidemii de tetanos, oreion şi posibil malarie.

Toate aceste trei boli erau mult mai grave atunci decât azi - multe dintre bolile copilăriei comune în prezent erau fatale înainte de apariţia vaccinurilor şi a medicamentelor moderne.

Cine este Dan Carlin?

Dan Carlin este un pionier în domeniul podcast-urilor şi cel mai de succes autor de conţinut audio în format amplu. În emisiunile sale intitulate Hardcore History, care durează uneori peste şase ore, Carlin umanizează trecutul şi îşi determină publicul „să se pună puţin în pielea altuia din istorie”.