Sfântul Niceta de Remesiana, un apostol al stră-românilor

Despre Nicetas de Remesiana, s-a scris foarte mult. El a fost considerat de istoricii români ca Nicolae Iorga sau Constantin Giurescu, Radu Vulpe, drept un apostol al stră-românilor.

Nicetas de Remesiana - cinstit de greco-catolici pe 7 ianuarie

Numele lui Nicetas este de origine greacă.  A trăit undeva în perioada 335-414. Așadar, s-a format în perioada posterioară Sinodului de la Niceea din 325 d.Hr. și a trăit în timpul celui de al doilea sinod, de la Constantinopol din 381 d.Hr.  „Martirologiul roman” consideră că s-a săvârșit din viață pe 7 ianuarie iar trupul i-a fost pus în raclă pe 22 iunie.

A fost episcopul Remesianei, oraș aflat pe locul așezării sârbe Beala Palanka din districtul sud-estic Pirot. Remesiana a fost fondat de împăratul Traian. A făcut parte din provinciile Moesia Superior și Dacia Mediteranea. Orașul se găsește la 30 km de alt oraș antic, Naissus, actualul Niș.

Nicetas de Remesiana - prietenul Sfântului Paulinus din Nola

Se estimează că păstorirea sa arhiepiscopală a avut loc în perioada 366-414 d.Hr. În literatura eclesiastică, el a fost amintit de prietenul său Sfântul Paulinus din Nola (353-431). Ștefan Alexe și IPS Nestor, Mitropolitul Olteniei i-au dedicat ample lucrări Sfântului Nicetas de Remesiana.

Primul pas pentru reîntoarcerea la interacțiunea față-n față a fost făcut. Telefoanele mobile, interzise în vacanță

Temu suspendă vânzările internaționale în Turcia: Sfârșitul epocii importurilor ieftine sau repoziționare?

Nicetas de Remesiana s-a împrietenit cu Paulinus din Nola, după 2 vizite în Italia. Localitatea Nola se află în Campania, nu departe de Napoli. Nicetas venise în anii 389 și 402, în pelerinaj la moaștele Sfântului Felix. Paulinus din Nola a scris două poeme în care a descris modul în care arăta și se comporta ierarhul stră-român (primul poem) și, respectiv, modul în care și-a păstorit eparhia (al doilea poem).

Paulinus din Nola: „uterque Dacus”

Sfântul Paulinus din Nola susține că Sfântul Nicetas a predicat cuvântul Domnului atât dacilor nord-dunăreni, cât și celor sud-dunăreni: „uterque Dacus”.  Sciții, goții (aflați la nord de Dunăre), bessii (traci din sudul Dunării) au ascultat și ei cuvântul lui Dumnezeu. Faptul că numele său nu apare la sinodul de la Constantinopol întărește ideea că el a predicat la nordul Dunării, având cumva autorizația Episcopului Romei (Papa). Nu avusese loc Marea Schismă (a avut loc în 1054), dar cele două Scaune fundamentale aveau deja tendința să autorizeze misiuni apostolice în paralel.

Se crede că Sfântul Nicetas de Remesiana ar fi făcut în predicile sale o paralelă între Dumnezeu Tatăl și Zalmoxe, în pedicile sale adresate dacilor nord-dunăreni. Fiind un cunoscător al scrierilor clasice, pre-creștine, i-a fost ușor să afle că înainte de cucerirea romană a Daciei, dacii au avut un zeu suprem, Zalmoxis. Cultul său, evident, s-a pierdut o dată cu dispariția preoților și aristocrației militare dacice.