Sfântul Onisim a fost unul dintre cei 70 de apostoli ai Mântuitorului și a suferit moarte martirică în vremea împăratului Traian.
Sfântul Apostol Onisim a fost în tinerețe robul romanului Filimon din oraşul Colose, în Frigia, Asia Mică. Săvârșind o greșeală față de stăpânul său, fuge la Roma, unde este întemnițat alături de Apostolul Pavel. De la el a auzit Onisim Evanghelia și a primit Sfântul Botez.
Apostolul Pavel, care îl cunoștea pe Filimon, mijlocește împăcarea dintre acesta și sluga sa, Onisim. Mărturie stă epistola apostolului către Filimon, cea mai scurtă carte din Sfânta Scriptură.
Iată ce îi scrie Pavel prietenului său din Colose:
„Te rog pe tine pentru fiul meu, pe care l-am născut fiind în lanțuri, Onisim, cel ce altădată nu-și era de folos, dar acum și ție și mie de folos.
„Eu voiam să-l țin la mine ca, în locul tău, să-mi slujească mie, care sunt în lanțuri pentru Evanghelie, dar n-am voit să fac nimic fără încuviințarea ta, ca fapta ta cea bună să nu fie de silă, ci de bunăvoie.
„Căci poate pentru aceea a fost despărțit de tine câtva timp, ca veșnic să fie al tău, dar nu ca rob, ci mai presus de rob, ca un frate iubit, mai ales pentru mine, dar cu atât mai vârtos pentru tine, și după trup, și în Domnul.
„Deci, dacă mă socotești părtaș cu tine, primește-l pe el ca pe mine.” (Filimon 10-17).
După sfârşitul prin sabie al Apostolului Pavel, în timpul împăratului Nero, Sfântul Onisim predică în Spania, Portugalia, Patras. Apoi este uns de Apostoli episcop în Efes, păstorind după Sfântul Ioan Evanghelistul.
În anul 109, în vremea împăratului Traian (98-117), bătrânul episcop Onisim este prins pentru credinţa în Iisus Hristos. Este dus la Roma înaintea eparhului Tertul.
În pofida chinurilor la care este supus, Sfântul Apostol Onisim nu renunță la credinţa în Hristos şi este ucis în acelaşi an din porunca lui Tertul. A fost mai întâi bătut cu ciomege, până i-au fost rupte oasele, și apoi decapitat.
Recomandările noastre
