Sfântul Andrei, ocrotitorul românilor, este prăznuit anual pe data de 30 noiembrie. Peste 900.000 de români îşi sărbătoresc, marţi, onomastica, la sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei. De marea sărbătoare sunt specifice o serie de tradiții, obiceiuri și superstiții pe care credincioșii din toate colțurile țării le respectă pentru a le merge bine și pentru a fi feriți de cele rele.

De Sfântul Andrei își serbează onomastica 500.720 de bărbaţi şi 422.638 de femei, informează Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

La bărbaţi, cel mai des întâlnit prenume este Andrei - 471.375 de persoane.

Se mai întâlnesc următoarele derivate: Andi - 2.940 de persoane; Andreeas - 787; Andreiasi/Andreiaşi - 1; Andreiu - 356; Andrew - 618; Andrey - 260; Andrias/Andriaş - 8; Andries/Andrieş - 40; Andru - 157; Andrusa/Andruşa - 9; Andrusca/Andruşca/Andruşcă - 2; Andruta/Andruţă - 22; Andrăs/Andras/Andraş - 11.213; Andrea - 811; Andreas/Andreas/Andreaş - 8.847; Andu - 148; Endre - 3.124; Ondras - 2.

Dintre prenumele feminine cel mai des întâlnit este Andreea - 337.437 de persoane.

Printre femei se întâlnesc şi următoarele prenume: Andra - 31.310 persoane; Andrada - 21.051; Andreia - 7.835; Andrusa/Andruşa - 7; Andrusca/Andruşca - 6; Andruța/Andruța - 366; Andrea/Andrea - 24.215; Deea - 381; Deia - 30.

Duhurile rele vin pe pământ în noaptea Sfântului Andrei

Sărbătoarea religioasă a Sfântului Andrei a coincis cu una dintre sărbătorile păgâne, aceea a unei divinități dacice care se întrupa în lup. Astfel, în timp, cele două evenimente s-au contopit, iar oamenii s-au folosit de aceste elemente pentru a crea obiceiuri noi.

Ziua de 30 noiembrie reprezintă, totodată, ultima zi de toamnă, marcând și începutul iernii. Fiind o zi de hotar între două anotimpuri, această zi reprezintă o linie subțire între viață și moarte, devenind o perioadă în care cerurile se deschid, iar spiritele umblă libere pe pământ.

Deci, în noaptea de Sfântul Andrei, duhurile rele, strigoii și moroii coboară pe pământ, printre oameni. În popor, exista credinţa că, în această noapte, strigoii vin să fure “mana vacilor”, „minţile oamenilor” şi „rodul livezilor”. Tocmai de aceea, în trecut oamenii se pregăteau temeinic pentru a ţine la distanţă aceste spirite rele, iar cel mai la îndemână ajutor împotriva acestora era usturoiul. Astfel, gospodarii ungeau tocurile ușilor și geamurilor casei şi grajdurilor cu usturoi pentru a se asigura că strigoii nu vor pătrunde în interior.

 Fetele nemăritate își află ursitul

Din cele mai vechi timpuri, fetele nemăritate făceau diferite ritualuri pentru aflarea celui care avea să le fie sortit. Poate cel mai cunoscut obicei este cel al busuiocului pus sub pernă. Totuși, în noaptea de Sfântul Andrei, fetele mai foloseau o tehnică, aceea de a pune 41 de boabe de grâu sub pernă, rostind următoarea incantație:

„Voi, 41 de fire de grâu/Eu voi adormi/Şi voi hodini/Dar eu mă rog lui Dumnezeu/Să-mi trimită îngerul meu/Cel ce mi-e dat de Dumnezeu”.

Tot cu ajutorul grâului, gospodarii se rugau ca să aibă parte de o recoltă bogată în anul următor. Aceștia puneau boabe de grâu la încolțit și, dacă grâul creștea înalt până în ziua Anului Nou, era semn că anul următor avea să fie plin de noroc și bogăție.

În ziua de Sfântul Andrei se făceau şi previziuni referitoare la condiţiile meteorologice. Astfel, dacă ziua era senină, atunci iarna ar fi fost blândă. Dacă, dimpotrivă, ziua era ploioasă, atunci iarna ar fi fost geroasă, scrie RomâniaTV.