Sfânta Parascheva un simbol geostrategic? Sfânta Parascheva reprezintă mai mult decât un simbol al Credinței. Este mai mult decât un pilon al Ortodoxiei.

Poate părea ciudată întrebarea din titlu. Totuși, dacă urmăm informațiile hagiografice, adică ale Vieților Sfinților, vom vedea că această ciudățenie s-ar putea justifica.

Sfânta Parascheva - originea și viața Sfintei

Sfânta Parascheva s-a născut în Tracia de Est, Imperiul Bizantin, la finele secolului al X-lea sau la începutul secolului al XI-lea. Se spune că a avut doar 25 de ani de viață pământească. De mică, auzind predica Evangheliei duminincale, și-a urmat calea: oferirea tuturor bunurilor către săraci și viața în pustie. Cuvintele care i-au schimbat viața au fost din Evanghelia după Marcu VIII 34: „Ori­ci­ne vo­ieș­te să vină după Mine, să se lepede de sine, să-și ia crucea sa și să-Mi urmeze Mie”.

A urmat o viață în monahism, în obște, în zona natală și în actualul oraș turcesc Eregli, Herakleea, Metropola antică a anticei Callatis-Mangalia românească de azi. A mers apoi în pustia Iordanului. Aici, prin arătare sfântă i s-a vestit moartea pământească în pământul natal. S-a întors și s-a săvârșit din viață, primind coroana „cuvioșiei”.

Sfânta Parascheva - Moaștele ajung la Iași  - o victorie geopolitică pentru Moldova epocii pre-moderne

Sunt multe legende. Una spune că Sfânta a fost îngropată pe un țărm de Mare, numai că, la un moment dat, la mai multe secole,  fusese îngropat și un marinar mort. Sfânta s-ar fi arătat în vis unor creștini, cu rugămintea de a fi mutată de acolo, întrucât trupul marinarului era urât mirosoitor.În fapt, era voința divină ca trupul Sfintei, plin de miresme și nestricat să fie luat și cinstit cu evlavie de credincioși. Așa se face că acești credincioși i-au dus trupul la Belgrad cu câteva decenii înainte ca Belgradul să cadă sub ocupație otomană.

La 13 iunie 1641, moaștele Sfintei au fost aduse la Iași. Acolo, domnea un grec, vornicul Lupu, cel care își va lua numele împărătesc, Vasilios, fiind cunoscut ca Vasile Lupu. El a primit moaștele Sfintei de la Patriarhul Constantinopolului Partenie I. Le-a primit dintr-o rațiun strategică, geopolitică am zice,

Se știe că otomanii au cucerit Constantinopolul la 29 mai 1453. Dominația otomană a făcut ca Patriarhia Constantinopolului să fie într-un teritoriu otoman, cu o oarecare autonomie. Patriarhia ca să funcționeze se împrumuta la zarafi, cămătari. Datoriile crescuseră, iar Vasile Lupu le-a achitat cu tot cu dobânzi și nu a cerut niciodată banii înapoi. Așadar, în ciuda defectelor lumești, adică a confruntării cu Matei Basarab, domnul din Muntenia, Vasile Lupu a făcut o mare minune pentru Ortodoxie. Așa a ajuns Sfânta Cuvioasă Parascheva, emblema Moldovei, ca un Byzance apres Byzance cum spunea Nicolae Iorga.

Așadar, domnitorul Vasile Lupu și Moldova în sine aveau o forță financiară încât au susținut Patriarhia Ecumenică de la Constantinopol într-o perioadă deosebit de grea. Asta i-a permis domnitorului să aibă o politică independentă în regiune. A reușit să clădească superba Catedrală Sfinții Trei Ierarhi, căreia i-a adus ca zestre și o tiparniță.

Sfânta Vineri

„Prin post și rugăciune, fiilor, vă veți mântui!” stă scris pe icoanele Sfintei Cuvioase Parascheva. Poporul i-a spus Sfânta Vineri, În greacă, ziua de vineri se numește Paraskevi. Sfânta Vineri și Sfânta Duminică apar în basme, povești, în legende. Sfânta Vineri îi sprijină pe cei aflați în nevoie.

Hramul său este data de 14 octombrie în fiecare an.