Sfânta Magdalena de la Mălainița, cinstită în Serbia. Patriarhul Daniel și Nicușor Dan, mesaje pentru românii din Valea Timocului

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Patriarhul Daniel a participat, duminică, la proclamarea locală a canonizării Sfintei Magdalena de la Mălainița, din Serbia, ocrotitoarea românilor (vlahilor) și sârbilor. Cu această ocazie, reprezentantul Bisericii Ortodoxe Române a vorbit despre credința și curajul femeii care a sprijinit comunitățile creștine în perioada regimului comunist din fosta Iugoslavie. De asemenea, președintele Nicușor Dan a transmis un mesaj legat de acest moment important pentru credincioșii ortodocși.

Patriarhul Daniel laudă curajul Sfintei Magdalena în timpul comunismului

Patriarhul Daniel a descris-o pe Sfânta Magdalena de la Mălainița drept o femeie credincioasă din popor, care i-a încurajat pe oameni să își păstreze credința în Dumnezeu într-o perioadă în care ideologia atee încerca să îi îndepărteze de valorile creștine moștenite de la părinți.

„Cu bucurie și recunoștință cinstim astăzi pe Sfânta Magdalena de la Mălainița, femeie credincioasă din popor, care a îmbărbătat oamenii insuflându-le încredere în Dumnezeu, în perioada regimului comunist din fosta Iugoslavie. Sfânta Magdalena a ținut aprinsă candela Ortodoxiei tocmai atunci când puterile potrivnice căutau cu tot dinadinsul să o stingă pentru totdeauna. Această sfântă ni se descoperă ca o mărturisitoare curajoasă a dreptei credințe în vremurile de grea încercare ale secolului al XX-lea, ca o sfătuitoare tainică, la care alergau toți cei ce căutau cu sinceritate calea către Dumnezeu și ca o rugătoare și mijlocitoare pentru cele două popoare între care Dumnezeu a rânduit-o să trăiască, poporul român (vlah) și sârb”, a afirmat Patriarhul Daniel.

Potrivit acestuia, Sfânta Magdalena a rămas un exemplu viu de credință, iar prin cuvintele și faptele sale i-a apropiat pe oameni de Dumnezeu.

„Sfânta Magdalena de la Mălainița a rămas o mărturie vie a credinței, care «prin vorba ei măsurată și prin faptele sale bune trezea conștiințele și îi apropia pe oameni de Dumnezeu».”

Sfânta Magdalena a legat comunitățile românească și sârbă

Patriarhul Daniel a subliniat că Sfânta Magdalena de la Mălainița cunoștea limba și obiceiurile ambelor comunități, română (vlahă) și sârbă. Ea provenea dintr-o familie mixtă, având un tată sârb și o mamă româncă, iar această legătură i-a permis să devină un sprijin pentru credincioșii celor două popoare.

„Sfânta Magdalena de la Mălainița cunoștea foarte bine limba și obiceiurile românilor (vlahilor) și ale sârbilor, fiind ea însăși rodul unei căsătorii mixte, între un tată sârb și o mamă româncă. Ea a fost punte de legătură între cele două comunități, tălmăcind cu multă răbdare tainele credinței fiecăruia în limba pe care o înțelegea mai bine. Astfel, rugăciunea și sfătuirea ei tainică nu au contribuit doar la zidirea duhovnicească a sufletelor, ci au contribuit și la păstrarea unei bune înțelegeri între români (vlahi) și sârbi, trăind cu toții în pace și armonie, mai presus de orice deosebire etnică sau lingvistică”, a detaliat patriarhul.

Prin activitatea sa duhovnicească, Sfânta Magdalena a contribuit atât la întărirea credinței, cât și la apropierea dintre români și sârbi.

Magdalena de la Mălainița. Sursa foto: Facebook/Basilica

Credincioșii români și sârbi cinstesc moaștele sfintei

Moaștele Sfintei Magdalena de la Mălainița sunt cinstite de credincioșii români (vlahi) și sârbi. Patriarhul Daniel a arătat că proclamarea locală a canonizării reprezintă un moment important pentru ambele comunități și pentru legăturile dintre ele.

„Canonizarea Sfintei Magdalena de la Mălainița, alături de celelalte 15 sfinte femei românce, arată lucrarea binecuvântată a lui Dumnezeu în mijlocul poporului român (vlah) și sârb deopotrivă, prin această sfântă mulți aflând alinare în suferințe și vindecare de boli. Sfânta Magdalena reprezintă un dar binecuvântat pe care Dumnezeu l-a făcut celor două popoare vecine, spre a consolida mai mult comuniunea fraternă liturgică și socială, urmând modelul luminos al acestei mari rugătoare cu viață sfântă. Astăzi, la momentul binecuvântat al proclamării locale a canonizării Sfintei Magdalena de la Mălainița, dorim să exprimăm aprecierea și prețuirea noastră față de ierarhii, clericii și credincioșii mireni prezenți care, cu multă dragoste, au venit să o cinstească pe această fiică duhovnicească a poporului român (vlah) și sârb, care s-a făcut prin viața ei pildă de mărturisire și iubire milostivă”, a adăugat Daniel.

Nicușor Dan, mesaj pentru românii din Serbia la canonizarea Sfintei Magdalena de la Mălainița

Președintele României, Nicușor Dan, a transmis duminică un mesaj cu ocazia proclamării locale a canonizării Sfintei Magdalena de la Mălainița, eveniment organizat la mănăstirea cu același nume din Serbia. Șeful statului a evidențiat importanța acestui moment pentru românii din Valea Timocului și pentru Biserica Ortodoxă Română. Mesajul prezidențial a fost citit de Eugen Tomac, consilier prezidențial onorific pentru relația cu românii de pretutindeni.

„Proclamarea locală a canonizării Sfintei Magdalena de la Malainița este o sărbătoare a credinței, dar și a memoriei și a continuității unei comunități care, de-a lungul generațiilor, și-a păstrat cu demnitate identitatea, tradițiile și legătura cu valorile sale spirituale”, a transmis Nicușor Dan.

Șeful statului a subliniat că sărbătoarea are o însemnătate deosebită pentru românii din această regiune și reflectă importanța legăturilor dintre generații.

Președintele României a vorbit despre solidaritatea comunității

Nicușor Dan a asociat proclamarea locală a canonizării cu valorile care contribuie la unitatea și rezistența spirituală a unei comunități. În mesajul său, președintele a evidențiat importanța „coeziunii, credinței și solidarității”, precum și rolul valorilor religioase în păstrarea identității românilor din afara țării.

Totodată, șeful statului a reafirmat angajamentul Administrației Prezidențiale de a sprijini legăturile dintre România și comunitățile românești din străinătate.

„Prezervarea și promovarea identității naționale, a limbii, a credinței, a culturii și tradițiilor românești constituie o responsabilitate fundamentală și o prioritate a statului, care are datoria de a fi alături de românii de pretutindeni, oriunde s-ar afla”, a transmis președintele României.

Nicușor Dan i-a felicitat pe cei care se implică în păstrarea vieții spirituale și culturale a românilor din Serbia.

Nicușor Dan a descris memoria Sfintei Magdalena drept un sprijin spiritual

Președintele României a făcut referire și la moștenirea spirituală a Sfintei Magdalena de la Mălainița. El și-a exprimat speranța că memoria acesteia va continua să îi inspire și să îi întărească pe credincioșii care îi cinstesc numele.

„Fie ca amintirea Sfintei Magdalena de la Malainița să devină pentru toți cei care îi vor cinsti memoria un izvor de speranță, încredere și de forță spirituală”, a afirmat Nicușor Dan.

La finalul mesajului, șeful statului a transmis o urare de binecuvântare pentru România și Serbia. Nicușor Dan a pus accent pe respectul reciproc, buna înțelegere și relațiile de vecinătate dintre cele două țări.

„Dumnezeu să binecuvânteze România, Serbia și pe toți cei care, prin credință, respect și bună înțelegere, clădesc un viitor al apropierii și al bunei vecinătăți”, a transmis președintele Nicușor Dan.