Sentință mare în dosarul podului prăbușit la Genova, unde au murit 43 de oameni, inclusiv doi români

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Fostul director general al companiei Autostrade per l’Italia, Giovanni Castellucci, a fost condamnat la 12 ani de închisoare în procesul privind prăbușirea podului Morandi din Genova, tragedie în urma căreia și-au pierdut viața 43 de persoane, inclusiv doi cetățeni români. Sentința, pronunțată de instanța din Genova, este cea mai severă dintre cele aplicate în acest dosar, dar nu este definitivă, potrivit BBC.

32 de persoane condamnate în dosarul podului prăbușit la Genova

În total, judecătorii au condamnat 32 de persoane, printre care foști directori ai companiei, ingineri și funcționari implicați în supravegherea și întreținerea infrastructurii. Pedepsele variază între un an și 11 luni și 12 ani de închisoare.

Avocații lui Castellucci au anunțat că vor contesta verdictul, susținând că fostul director s-a bazat pe evaluările tehnice ale specialiștilor și că procesul încearcă să găsească un „țap ispășitor” pentru una dintre cele mai grave catastrofe din istoria recentă a Italiei.

Viaductul din Genova s-a prăbușit în urma unei furtuni

Podul Morandi s-a prăbușit la 14 august 2018, în timpul unei furtuni puternice. O parte a viaductului s-a rupt, iar zeci de autoturisme și camioane au căzut de la înălțime peste o cale ferată, depozite și albia unui râu.

Printre cele 43 de victime s-au numărat și doi români, fapt confirmat la momentul respectiv de Ministerul Afacerilor Externe. Unul dintre aceștia era șofer de camion și a murit la spital la câteva zile după accident.

Tragedia putea fi evitată, au spus procurorii

Procurorii au susținut că tragedia nu a fost un eveniment imprevizibil, ci consecința unor deficiențe structurale cunoscute, a lucrărilor de întreținere amânate și a avertismentelor ignorate.

Potrivit anchetatorilor, intervențiile necesare au fost întârziate, în timp ce administratorul autostrăzii continua să înregistreze și să distribuie profituri. Instanța a concluzionat că prăbușirea putea fi anticipată și evitată, întrucât problemele structurii erau cunoscute de ani de zile.

În aceste condiții, Giovanni Castellucci a fost găsit vinovat pentru complicitate la mai multe infracțiuni de omor din culpă și pentru neglijențele care au contribuit la producerea dezastrului.

Pod Genova / sursa foto: arhiva EvZ

Apărarea a vorbit despre o eroare de proiectare a podului din Genova

Apărarea a susținut însă o versiune diferită, afirmând că tragedia a fost provocată de o eroare de proiectare a podului, în special de cedarea unuia dintre cablurile de susținere. Avocații au argumentat că niciun program obișnuit de întreținere nu ar fi putut împiedica prăbușirea.

„Suferința provocată de tragedia de la Genova este imensă și merită respect. Dar gravitatea evenimentului impune ca justiția să se bazeze pe răspunderea individuală, nu pe căutarea unui țap ispășitor”, au transmis avocații fostului director.

Dezastrul a avut și consecințe politice și economice. Familia Benetton a renunțat ulterior la participația de control asupra Autostrade per l’Italia, iar compania a fost preluată de un consorțiu susținut de stat. Resturile podului Morandi au fost demolate, iar în locul lor a fost construit podul Genova San Giorgio, proiectat de arhitectul Renzo Piano, originar din Genova.

Noul pod a fost inaugurat în august 2020, la mai puțin de doi ani de la tragedie, iar procesul, desfășurat pe parcursul a aproximativ patru ani, a devenit unul dintre cele mai importante dosare europene privind răspunderea penală pentru administrarea defectuoasă a infrastructurii.