Că o vedetă a discotecilor precum Inna, beneficiara unei celebrităţi considerabile, nu găseşte să spună despre România, într-un interviu dat în Marea Britanie, decât că "la mine în ţară totul se piratează" şi "eu provin dintr-o ţară foarte săracă" e în firea lucrurilor.
Showbiz-ul în care e implicată artista posesoare a unui corp de invidiat şi-a unei voci aflate la marginea strangulării trăieşte din exploatarea sentimentelor primare şi din exultarea (im)posturilor extreme: în universul competitiv al industriei de divertisment, ori te afli necontenit sub lumina orbitoare a reflectoarelor — fie şi prin declaraţii şocante —, ori nu exişti.
"Sincerităţile" de acest fel sunt, în cel mai bun caz, dovada proastei-creşteri şi a dispreţului arătat lumii din care provii. În loc să mulţumească Cerului pentru norocul care a dat peste ea, contorsionista specializată în muzică tehno profită de soclul pe care a fost săltată pentru a transmite mesaje de tipul: locul din care provin e o adevărată Sahară, pe acolo e criză şi de nisip, sunt singurul accident fericit, iar de furat, românii fură de sting! N-am să merg atât de departe încă să-i cer Innei bonul de la magazinele din România de unde-şi va fi cumpărat discurile care-au inspirat-o. Nu de alta, dar nu cred că se va găsi cineva capabil să susţină că zgomotele ritmice pe fondul cărora evoluează au un dram de originalitate. Persoanele care dobândesc un anumit grad de notorietate ar trebui să fie, totuşi, responsabile atunci când emit opinii din categoria celor ilustrate şi de Inna. Una e să-ţi dai cu părerea la tine acasă, când te cerţi cu ai tăi, putând chiar să-ţi smulgi părul din cap, şi când lucrurile se aşază într-o albie a relativităţii, deoarece se aud şi alte voci, alta e să apari pe o scenă din străinătate şi să-ţi exhibi rănile identitare. Dacă prima ipostază indică un deficit de bună creştere, a doua trădează o profundă lipsă de caracter. Vă puteţi imagina ceva mai dezgustător decât un american ponegrindu-şi în străinătate ţara, decât un francez făcându-şi concetăţenii hoţi sau un italian vorbind despre cum se moare de foame la el acasă?! Dacă prinţesa discotecilor are măcar scuza că vorbeşte în nume propriu, ducând cu ea cine ştie ce frustrări din perioada anonimatului din România, mult mai gravă e atitudinea unor reprezentanţi oficiali ai statului român trimişi să apere interesele ţării în străinătate. Mă refer la cei cinci europarlamentari care, săptămâna trecută, n-au votat pentru raportul Coelho, referitor la aderarea României la spaţiul Schengen. Nu e limpede dacă ei n-au votat pentru că n-au fost prezenţi. Cum niciuna din televiziunile- pistol n-a părut interesată de subiect, probabil că nu vom afla prea curând cum au stat lucrurile.
Nu s-a găsit, din armata de mercenari pe care Realitatea şi Antenele îi plimbă de-a lungul ţării şi al continentului măcar unul care să le pună un microfon în faţă şi să-i întrebe pe unde umblau (dacă n-au fost prezenţi), de ce s-au abţinut (dacă au făcut-o) şi din ordinul cui au votat contra (dacă e cazul) într-o chestiune crucială pentru români. Această ultimă ticăloşie arată în ce hal de dezumanizare ne-am scufundat şi cât de adâncă e ura din viaţa publică de la noi. Îngroziţi de gândul că actualii guvernanţi ar putea contabiliza un succes care, de fapt, ar fi al fiecăruia dintre români, aşa-zişii oameni de opoziţie (în realitate şi în mare măsură nişte îmbuibaţi care abia aşteaptă să se îmbuibe şi mai mult, şi nu nişte victime inocente, cum îi prezintă cei din subordine), ei nu s-au dat în lături de la un act care echivalează cu trădarea de ţară.
Că pe listă se află şi Lászlo Tokes, nu mai miră pe nimeni — deşi episcopul de Oradea ar trebui să fie conştient că între beneficiarii circulaţiei libere în spaţiul Schengen s-ar afla şi etnicii maghiari din România, inclusiv cei din propria congregaţie. Că Becali n-o fi înţeles ce se vota, iar e explicabil. Dar e limpede şi de ce a intrat în acest joc al urii faţă de propriul popor Daciana Ponta. Simplu: pentru că e soţia lui Victor Ponta. Iar patriotul Ponta e cel care, în noiembrie 2010, în cadrul unei reuniuni a grupului socialist din PE a cerut (după cum declara europarlamentarul Cristian Preda) blocarea accesului României la spaţiul Schengen. Mizerabilă lume! Înţeleg să te baţi cu ghearele şi cu dinţii pentru propriile idei (în cazul pesedeilor, pentru a-i menţine pe români departe de lumea civilizată), dar să-ţi foloseşti pentru atari scopuri deocheate propria nevastă e dincolo de orice închipuire. Aici nu mai e vorba de politică, ci de declasare umană. Deocamdată, cabala pesedisto-conservator-liberală a fost anihilată (culmea e că între cei care nau votat raportul Coelho figurează şi o membră a PDL!) Cu atât mai revoltător ni se înfăţişează astfel de episoade în care indivizi care au jurat credinţă poporului român îl trădează cu un cinism nemaiauzit.
Împinsă la bătaie, biata Daciana Ponta riscă să fie comparată cu acele românce despre care scriau ziarele de la începutul anilor ’90, trimise să "presteze" în Turcia, şi avându-i drept proxeneţi pe propriii lor bărbaţi. E o vecinătate jenantă, de care eurodeputata nevas tă şi fiică de politician ar trebui să se scuture urgent, explicându-şi votul.
Recomandările noastre
