Izvorul Tămăduirii. Sursa foto: Facebook
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Izvorul Tămăduirii este una dintre sărbătorile importante din calendarul ortodox, marcată în fiecare an în prima vineri după Paște, în Săptămâna Luminată. Ziua este dedicată atât Maicii Domnului, văzută în tradiția creștină drept izvor al vindecării și mijlocitoare între oameni și Dumnezeu, cât și lui Hristos, considerat izvorul vindecărilor și al vieții.
Cum a apărut sărbătoarea Izvorul Tămăduirii
Originea acestei sărbători este legată de o minune petrecută în apropiere de Constantinopol, în secolul al V-lea. Potrivit tradiției, viitorul împărat Leon cel Mare a întâlnit, într-o grădină aflată lângă vechea cetate bizantină, un bătrân orb. Cei doi au purtat o discuție despre Dumnezeu și despre Învierea Domnului, iar la final bătrânul i-a cerut apă și ajutor pentru a ajunge în cetate.
Leon a încercat să găsească o sursă de apă, dar fără succes. În acel moment, Maica Domnului i s-a arătat și l-a îndrumat spre un izvor din apropiere. Tot ea i-a spus să-i dea apă bătrânului pentru a-i potoli setea și să-i ungă „ochii cei întunecați”. Leon a urmat întocmai îndemnul primit. După ce bătrânul a băut apă și s-a spălat pe față cu apa din acel izvor, și-a recăpătat vederea.
Ajuns ulterior împărat, Leon a ridicat pe locul acelei vindecări o biserică, în semn de recunoștință pentru ajutorul primit de la Maica Domnului. La subsolul bisericii „Izvorul Tămăduirii” din Istanbul, care datează din secolul al XIX-lea, se află și astăzi izvorul despre care tradiția spune că are apă tămăduitoare.
Izvorul Tămăduirii. Sursă foto: Facebook/Basilica.ro
Izvorul Tămăduirii, ziua în care se sfințește Agheasma Mică
Sărbătoarea Izvorul Tămăduirii este legată de ideea de vindecare trupească și sufletească, de har, de protecția Maicii Domnului și de curățarea prin apă sfințită. În această zi este sfințită Agheasma Mică, unul dintre cele mai cunoscute ritualuri oficiate în bisericile ortodoxe.
Faptul că această sărbătoare cade în vinerea din Săptămâna Luminată are, de asemenea, o semnificație aparte. Ziua simbolizează trecerea de la suferință la vindecare și la viață, într-un contrast direct cu Vinerea Mare, ziua Răstignirii lui Hristos.
În ziua de Izvorul Tămăduirii, în biserici se oficiază slujba de sfințire a apei, cunoscută drept Agheasma Mică. Spre deosebire de Agheasma Mare, de la Bobotează, care poate fi băută numai timp de opt zile, Agheasma Mică poate fi consumată pe tot parcursul anului, de regulă pe stomacul gol.
În credința populară și în tradiția religioasă, această apă sfințită este considerată tămăduitoare de boli, protectoare împotriva necazurilor și aducătoare de binecuvântare pentru casă și gospodărie.
Tradiții și obiceiuri de Izvorul Tămăduirii
În unele zone ale țării, ziua este legată și de o serie de tradiții populare. Una dintre ele este așa-numitul legământ juvenil, făcut de adolescenți, cu sau fără martori, în casă, în grădină sau în jurul unui copac înflorit. Ritualul presupunea mai multe momente simbolice: rostirea cu voce tare a jurământului, schimbul unui colac sau al unor obiecte cu valoare simbolică, de obicei o oală ori o strachină din lut, însoțite de o lumânare aprinsă, apoi îmbrățișarea frățească, ospățul cu alimente rituale și dansul.
Din bătrâni se spune că în această zi oamenii este bine să se spele cu rouă și să bea agheasmă, pentru a se feri de boli sau chiar pentru a se vindeca. Tot acum se curățau și se sfințeau fântânile, iar în unele locuri se căutau izvoare noi. Credința populară spune că fântânile sfințite de Izvorul Tămăduirii nu vor seca în perioadele lipsite de ploaie.
Pentru că sărbătoarea este marcată în Săptămâna Luminată, în multe zone tradiționale nu se lucrează în gospodărie în această zi. De asemenea, oamenii evită conflictele, certurile și supărările, întrucât ziua este văzută ca una a vindecării, a liniștii și a binecuvântării.
