Postul Păresimilor sau Patruzecimii, cunoscut și sub numele de Postul Paștilor, este cel mai lung și mai aspru dintre cele patru posturi de durată ale Bisericii Ortodoxe. Astăzi ne reamintim că acesta reprezintă o întoarcere a omului către Dumnezeu. Așa cum ne îndeamnă și Părintele Arhiepiscop Irineu, care a transmis un mesaj tuturor credincioșilor înainte de începerea Postului Paștilor.

Semnificația Postului Paștilor. Mesajul Părintelui Arhiepiscop Irineu

„A început Sfântul şi Marele Post al Paştilor, când Biserica ne oferă prilejul de a ne înnoi viaţa duhovnicească prin post. Hristos Domnul ne arată valoarea spirituală a postului, rânduindu-l printre „faptele dreptăţii” (Mt. 6, 1).

El Însuşi Şi-a inaugurat misiunea printr-un post de patruzeci de zile (cf. Mt. 4, 2). Afirmând puterea pe care o mijloceşte postul împotriva diavolului, Domnul a zis: „Acest neam de demoni cu nimic nu poate ieşi, decât numai cu rugăciune şi cu post” (Mc. 9, 29). Sfântul Apostol Pavel aminteşte „posturile” printre mijloacele sale de a-I sluji lui Hristos (cf. II Cor. 6, 5). Postul a devenit o instituţie chiar de la începuturile Bisericii.

„Puterea satanei şi a răului scade atunci când postim”

De îndată ce-i oferim lui Dumnezeu ceva ce atinge trupul nostru, putem spune că I ne dăruim cu adevărat. Este uşor să dăm din banii noştri, din timpul nostru, să spunem o vorbă bună, ori chiar să facem un serviciu sau altul. Postul, însă, nu atinge numai trupul nostru, ci şi un lucru vital. Hrana este o chestiune de supravieţuire şi este legată de obiceiurile noastre profunde, fiinţiale. Postul scoate la iveală dependenţele noastre.

Când ajunăm sau când postim cu pâine şi apă, se aprind nişte luminiţe care ne aduc în minte: cafeaua, ţigara, vinul, ciocolata ş.a.

„Postul Paștilor ne face să ne dăm seama cât suntem de ataşaţi de programul nostru, de obiceiurile noastre”.

„Când ajunăm sau când postim, vom descoperi bucuria libertăţii. În măsura în care omul se sustrage oricărei satisfacţii sensibile, sufletul său poate, cu o mai mare râvnă spirituală, să se întoarcă la Dumnezeu şi să obţină de la El ceea ce cere. Când postim, ne debarasăm de multe lucruri din viaţa noastră, pe care „vrăjmaşul” le-ar putea utiliza. Împiedicându-i acestuia căile de acces în inima noastră, Îi dăm lui Dumnezeu un spaţiu în noi. De aici afirmaţia Sfântului Vasile cel Mare: „Postul poate întoarce pe om la Dumnezeu”.

Efectele postului sunt binefăcătoare pentru trupul şi pentru sufletul nostru. În primul rând, postul aduce potolirea poftelor trupeşti şi micşorează puterea lor asupra trupului şi asupra sufletului. În al doilea rând, postul este expresia pocăinţei pentru păcate şi o jertfă sau faptă a dreptăţii, bineplăcută lui Dumnezeu. În al treilea rând, postul este necesar şi din punct de vedere medical, purificând trupul de toxine, înnoindu-l şi ferindu-l de boli. De aceea Sfântul Ioan Casian spunea:

„Primirea hranei cu măsură şi cu socoteală dă trupului sănătatea şi nu îi ia sfinţenia”.

În perioada Postului Mare, Biserica ne cheamă ca prin asceza postului să ne reînnoim întreaga noastră fiinţă, îndepărtând de la noi tot ce este dăunător şi întinat. Moşii şi strămoşii noştri nu mâncau „de dulce” tot postul, socotind că prin aceasta se întorc către Dumnezeu „din toată inima cu postiri” (Ioil 2, 12). Dacă imităm evlavia lor şi ţinem postul cu sfinţenie, vom putea întâmpina, după cuviinţă, „primăvara dulce” a Învierii, ca unii care „am murit împreună cu Hristos, pentru a vieţui împreună cu El” (cf. Rom. 6, 8)”, este mesajul Părintelui Arhiepiscop Irineu,potrivit ziarului Unirea.

Perioada Postului Paștilor

Postul Paștilor în 2024 va începe pe 18 martie pentru credincioșii ortodocși. Înaintea lăsării sec de brânză pentru postul Paștelui, este cunoscută săptămâna Albă sau a Brânzei. Duminica lăsatului sec de brânză și lapte este cea din 10 martie, denumită și Duminica Înfricoșătoarei Judecăți. După această săptămână, pe 18 martie, începe Postul Paștelui 2024. Acesta se va încheia pe 4 mai.

Conform tradiției, postul de 40 de zile se încheie în vineri, înaintea Sâmbetei lui Lazăr. Sâmbăta lui Lazăr și Duminica Floriilor sunt praznice deosebite. De asemenea, ultima săptămână, cea a Pătimirilor Domnului, este caracterizată printr-un regim mai strict de postire. Astfel, pe lângă cele 40 de zile, există și aceste opt zile de post atribuite Postului Mare, care includ practici liturgice și rânduieli tipiconale distincte.